Campanii, Oameni

Iarna car și vara sanie: de ce am început să mă gândesc de acum la pensie și cum poți și tu să economisești pentru un viitor mai sigur

În urmă cu trei ani de zile mi-am luat viața profesională în propriile mâini și am devenit freelancer, adică am început să lucrez pe cont propriu. Când am făcut pasul acesta m-am simțit eliberată din multe puncte de vedere. Am avut dintr-o dată șansa de a-mi face propriul program de lucru și de a alege cu cine vreau să colaborez. Însă tot decizia aceasta m-a determinat să fiu mai responsabilă în ceea ce privește prezentul și viitorul meu financiar.

Dacă data trecută ți-am spus de ce mi-am făcut asigurare privată de sănătate și care sunt beneficiile de care am parte, azi o să-ți vorbesc despre pensia privată, despre ce am ales să fac eu și despre ce opțiuni ai tu . Dar înainte de a începe să-ți spun despre toate astea, ține minte un singur lucru: e bine să fii prudent, să nu-ți pui toate ouăle în același coș și, dacă ai posibilitatea, să salvezi bani în cât mai multe moduri posibile. Continuă lectura

Standard
Campanii, Oameni

Sănătate că-i mai bună decât toate: de ce mi-am făcut asigurare privată de sănătate și care sunt beneficiile de care mă bucur

Sunt un om în general sănătos. În afara unor răceli anuale și destul de banale, nu țin minte să mă fi confruntat în ultimii ani cu probleme deosebite de sănătate. Asta și pentru că eu cred în prevenție și atunci merg regulat la medic pentru controale de rutină. Analizele de sânge, controlul ginecologic și controlul stomatologic sunt obligatoriu pe lista mea, în fiecare an.

În momentul în care am început să lucrez pe cont propriu ca freelancer și mi-am făcut propria firmă, am știut că și sănătatea devine o temă de care eu trebuie să am grijă mai mult ca oricine. Recunosc, din cauza știrilor negative despre sistemul sanitar public, m-a speriat mereu perspectiva de a fi nevoită să petrec timp în spitalele de stat sau, mai rău, să am nevoie de vreo intervenție chirurgicală în aceste spații. Cred în medicii români, dar nu cred în infrastructura românească de sănătate, unde spitale de importanță vitală se construiesc cu ajutorul donațiilor de la oameni ca tine și ca mine și, mai puțin, cu fonduri alocate de stat. Continuă lectura

Standard
Uncategorized

Crăciunul, sărbătoarea copilăriei la care ne întoarcem mereu

Când ai avut o copilărie frumoasă, tot ce s-a întâmplat atunci te urmărește pe viață. Eu sunt nostalgică și îmi aduc des aminte de multe momente deosebite pe care le-am trăit atunci. Iar sărbătoarea Crăciunului e una dintre ele. Așa că, nici azi, nu aș putea să îmi imaginez zilele astea fără brad și fără familie. Așa am crescut. În jurul meu, oamenii văd Crăciunul în felul în care sărbătoarea asta s-a imprimit în casele lor când erau mici. Pentru unii, Crăciunul e grozav, un prilej de voie bună, de cadouri, de colinde, de voioșie. Pentru alții, dimpotrivă, e un chin, o cheltuială-n plus, ceva artificial. Fiecare e liber să simtă cum dorește, până la urmă totul e o proiecție a felului nostru de-a fi, de-a gândi și de-a simți. Continuă lectura

Standard
Oameni

Sănătate pe bani: cum am rămas fără consultațiile gratuite la medicul de familie

Una dintre bucuriile mele când eram copil era să merg cu bunica la medici. Bunica era un om care se ducea la doctor fără să o doară ceva. Făcea prevenție. Inconștient, am rămas de la ea cu aceeași ”apucătură”: nu trebuie să te doară ceva ca să verifici dacă e totul în regulă, mai ales că unele boli sunt invizibile, de exemplu cancerul de col uterin, în cazul femeilor, care e asimptomatic și d-aia e important să mergi la control la ginecolog la fiecare 6 luni sau o dată pe an.

Înainte să mergem unde trebuia să mergem, bunica pregătea mereu câte ceva pentru doamna doctor și asistente, dacă era cazul, atunci când trebuia să își facă băi galvanice la Spitalul Foișorul de Foc, pentru reumatismul de care suferea. Că era o cafea sau o carte semnată de Sandra Brown (una dintre surorile ei lucra la o editură de carte, deci făcea ușor rost de ele), bunica nu mergea niciodată la doamna doctor cu mâna goală. Probabil și ea, la fel ca alți bunici și, apoi, părinții noștri, făcea asta ca semn de apreciere, nu ca să câștige atenție și bunăvoință din partea medicilor. Odată, medicii erau respectați mai mult decât azi, atât de oameni, cât și de stat. Continuă lectura

Standard
Oameni

A fost sau n-a fost? Parchetul Militar sugerează că a fost lovitură de stat

De când Parchetul Militar a lăsat să se înțeleagă că în 1989 a fost lovitură de stat, nu revoluție, o mulțime de gânduri și întrebări îmi trec prin minte. Gândul recurent pe care-l am, și implicit întrebarea, e: cine a orchestrat șarada asta și i-a întors pe oameni unii împotriva celorlalți? Cine e responsabil de moartea atâtor nevinovați, oameni care au crezut că ieșirea lor în stradă va fi de bun augur și va rezolva ceva, neștiind că vor muri, de fapt, ca proștii? Continuă lectura

Standard
Campanii, Oameni

Paza bună trece primejdia rea: cum am făcut cunoștință cu asigurările private

Sunt unul dintre oamenii care au crescut fără să aibă parte de educație financiară. Educația aceasta am început să mi-o fac singură când am înțeles că e important să mă gândesc atât la prezentul, cât și la viitorul meu financiar. La început nu m-am simțit deloc confortabil să fac asta, mi se părea o bătaie de cap și mi se părea greu să înțeleg despre ce este vorba astfel încât să iau cele mai bune decizii pentru mine. Până la urmă, primul pas în acest sens l-au făcut părinții mei, iar eu m-am adaptat momentului, care a fost spre folosul meu. Mi-am dat seama de asta când am devenit freelancer. Totul a început însă în anul 2006, când părinții mei au încheiat cu compania de asigurări NN un contract prin care economiseau pentru pensie, iar pentru mine un contract de asigurare de viață cu componentă de investiții, pe care, ulterior, l-am preluat eu. Dar să vă spun povestea de la început, nu? Continuă lectura

Standard
Oameni

Going the extra mile. Când faci mai mult decât ți se cere

Sunt o mulțime de oameni pe lumea asta care fac lucruri fără să li se ceară. Despre unii știm, despre alții nu știm. Experiența mi-a arătat că oamenii care duc ceva la capăt și mai pun încă un pic de la ei sunt cei pe care te poți baza în orice moment. De ce e important acest ”extra mile”, așa cum îl numesc americanii? Pentru că, datorită lui, s-ar putea întâmpla ceva mai bun pentru altcineva.

O să dau exemplu, și de data asta, un gest recent pe care l-am făcut și în a cărui utilitate am crezut din toată inima. E o poveste banală, dar aceste povești banale sunt de fapt motorul marilor schimbări, a atitudinii proactive și convingerii că nicio faptă bună nu rămâne nerăsplătită. Continuă lectura

Standard