Uncategorized

Copii într-o lume imperfectă

Jurnalul Naţional a publicat articolul „Copiii imperfecţi sunt ucişi în burta mamei” cu şapoul „Maternitatea Giuleşti: medicii fac frecvent „avorturi terapeutice la cererea pacienţilor”, chiar dacă sarcinile sunt avansate.” În esenţă, este vorba despre un cuplu care a ales să facă avort la 6 luni pentru că, în urma unei analize specifice, reieşise că fata care se va naşte va avea sindromul Down.

*

Simt nevoia să scriu ce cred despre asta, despre a alege să renunţi la copilul tău pentru că nu e aşa cum trebuie.

*

M-a indignat povestea şi m-a întristat alegerea părinţilor. Argumente de tipul „vom avea o viaţă grea şi noi, şi copilul”, care de altfel au fost folosite de către părinţi şi de către medic, mi se par egoiste şi laşe. Cred că, de cele mai multe ori, primim oameni şi situaţii pe care le merităm şi de care avem nevoie o perioadă, o viaţă, în funcţie de lecţiile pe care le avem de învăţat. Că acest copil cu sindromul Down, care urma să vină pe lume ca dar pentru această familie care nu a putut să accepte realitatea, nu s-a mai născut, mi se pare o întâmplare care, vă spun cu sinceritate, m-a făcut să plâng.

Cred că aceşti părinţi nu vor trăi liniştiţi şi vor regreta gestul. Cred că alegerea lor greşită, din punctul meu de vedere, o să apese ca o umbră asupra existenţei lor.

Că sunt oameni care din lipsă de minte, din egoism sau din alte motive fac o alegere proastă, pot să înţeleg, dar ca aceşti oameni să fie încurajaţi de medici, oameni cu educaţie, poate cu mai multă minte, să facă această alegere, mi se pare o eroare care sper să se întâmple din ce în ce mai rar.

Mi-a plăcut ce-a spus Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor, care sper că va lua o decizie corectă în acest caz în ceea ce-l priveşte pe medicul care a efectuat o asemenea intervenţie: „Acesta a fost un act medical care nu are valenţe în acest sens. Nu ştiu cum poate fi calificat acest lucru. Avortul terapeutic se face indiferent de vârsta sarcinii, dar Sindromul Down nu reprezintă o malformaţie gravă, care pune în pericol viaţa mamei şi nu e o malformaţie neconformă cu viaţa, condiţiile necesare pentru efectuarea unui astfel de avort.

Anunțuri
Standard

7 gânduri despre „Copii într-o lume imperfectă

  1. felipov zice:

    Am citit ieri si m-am abtinut sa-mi spun parerea.
    Voiam sa spun ca si eu as fi facut la fel – dar am citit mai departe si m-am dat seama ca n-as face la fel.
    Multumesc Andreea.

  2. Sorana D. zice:

    Andreea, cu toate ca iti inteleg punctul de vedere perfect si sunt constienta ca pe multe femei nu le-ar lasa sufletul sa-i ia viata creaturii din pantece, ma gandesc mereu la ce este in sufletul unui parinte cand copilul nu este tocmai normal. Eu, sincer, n-as putea trai stiind ca baiatul meu nu se va lua la bataie cu baietii la gradinita, ca nu ii va manca tema cainele in generala si ca nu se va ascunde in liceu prin ganguri cu cate o fata; sau fata mea, ca nu va visa un print pe cal alb, ca nu mi se va rupe sufletul cand copila mea va fi devenit femeie la varsta papusilor si tot asa. Sunt prea tanara ca sa constientizez realitatea, dar instinctul matern care s-a trezit in mine deja nu-mi spune in momentul de fata decat ca dragostea este naturala si ca parinte iti doresti mereu ca cel mic sa-ti indeplineasca visele pierdute. Daca stii din start ca nu va fi asa, parca rupi o bucata din tine si toata viata vei simti ca dragostea ta nu este de ajuns.

    Am un prof la scoala, are doi gemeni cu Down si inca doi pusti facuti dupa. Rade, glumeste la adresa celor ‘two special needs’, cum ii numeste, dar este transfigurat. Il apreciez enorm pentru curaj, dedicatie si dragoste, dar mi-a rupt sufletul intr-o zi in care imi spunea ca si-ar dori alta viata pentru cei mici, nu pentru el.

    Uneori, pur si simplu, poate e mai bine sa traiesti mereu cu vina ca ai luat o viata care nu ar fi fost intocmai fericita. Doar vrem to ce e mai bun si mai frumos pentru progeniturile noastre, nu?

  3. ion zice:

    daca sarcina era, pana in luna a3a, era ok?

    daca decideau sa-l pastreze si ar fi facut o treaba mizerabila in cresterea lui?

    daca nu ar fi avut mijloacele financiare care sa sustina tratamentul?

  4. Andreea zice:

    e opinia mea ce am scris in post. tu poti s-o ai pe-a ta. cand ne vedem, o sa-ti zic ce cred vizavi de subiect si mai pe larg 😉

  5. ion zice:

    stiu ca-i opinia ta. doar ca vroiam sa pronesc o discutie pe un subiect ce ma intereseaza. dar vad ca tu-mi tai macaroana si ma inviti la bere. lucru greu de realizat avand in vedere natura mea usor sociopata. 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s