Uncategorized

Tabu 100 şi plecarea unui om

Tabu de mai coincide cu împlinirea a 100 de numere a revistei pe piaţa românească, deci 9 ani de când revista, prin munca tuturor celor care au lucrat la devenirea ei în ceea ce este azi, a adus un aer proaspăt pe piaţa din România. Şi cred că aerul ăsta este, în continuare, păstrat în primul rând prin calitatea subiectelor şi-n primul şi primul rând prin calitatea redactării acestor texte în spatele cărora stă, adesea, mult reporting şi mult research pentru că despre asta este, în fond, jurnalismul bun.

*

Debutul acestui număr vi-i arată pe Creative Monkeyz, mama şi taţii lui RObotzi, desenul animat online cu cea mai mare popularitate în România la ora actuală. Materialul e semnat de Ina Ţăranu-Hofnăr.

Cristina Bazavan a fost la repetiţiile piesei „D-ale Carnavalului” de la Sibiu şi a scris despre regizorul Silviu Purcărete aşa cum poate nu l-aţi văzut ori imaginat vreodată pentru că nu este un om care să se dezvăluie. L-a dezvăluit Cristina.

Interviurile cu Nick Vujicic şi Stephen Marshall, pe care le semnez în acest număr, sunt o sursă de inspiraţie. Nick Vujicic, omul fără mâini şi fără picioare, a vorbit recent în România. Înaintea conferinţei l-am întâlnit la etajul 23 al hotelului Intercontinental şi am stat de vorbă despre … credinţă. Stephen Marshall este, din punctul meu de vedere, unul dintre cei mai grozavi oameni de media din lume. Este cel care a stat în spatele Guerrilla News Network, cea mai mare reţea de ştiri pentru tinerii din lumea întreagă, site care nu doar că a făcut accesibile informaţii serioase unui public young, dar care a deschis calea spre alte site-uri asemănătoare, ca Vice. Discuţia cu Stephen este despre GNN, media şi documentare, pe cel mai recent, Holy Wars, prezentându-l luna trecută la One World Romania. Nick şi Stephen sunt, cu siguranţă, oameni pe care sunt mai mult decât onorată să-i fi cunoscut.

Dosarul „În luptă cu frumuseţea”, semnat de Ina Ţăranu Hofnăr, Andreea Pietroşel şi subsemnata, spune poveştile despre frumuseţe şi timp ale actriţelor Manuela Hărăbor, Diana Gheorghian şi Cezara Dafinescu. Fotografiile sunt semnate de Roald Aron.

„Metamorfozele Monicăi” este titlul pictorialului principal al numărului de mai. Monica Bârlădeanu reinterpretează frumuseţea din unele dintre cele mai cunoscute tablouri cu femei ale lumii. Un pictorial rar şi deosebit de creativ semnat de Laura Cîrnici şi fotograful Dan Samoilă. Textul, care spune povestea devenirii Monicăi dintr-o fată frumoasă într-o fată frumoasă şi-ncă ceva pe deasupra, este semnat de Cristina Bazavan.

Ina Ţăranu-Hofnăr a vorbit cu 14 fete şi băieţi despre codul bunelor maniere în dating. Cum mai arată, azi, zona întâlnirilor, găsiţi într-un amplu material de 3 pagini.

Sânziana Pop e haioasa grupului în mărturia pe care o scrie, ca de obicei, cu mult umor.

„Al doilea cel mai bun” este mărturia pe care o semnez şi în care spun, din învăţături pe propria-mi piele, că până la locul întâi, şuturile în fund nu trebuie să fie dureroase, ci pline de pilde bine de reţinut.

Interviul pe care l-am făcut cu Giuliano Bartolozzi, artizan la casa Salvatore Ferragamo, spune povestea unui copil care s-a apucat de cizmărie din nevoie şi care, la 66 de ani, a atins culmi pe care nici nu le visase.

Pictoriale colorate şi creative vin, ca de obicei, de la Sânziana Pop şi Laura Cîrnici.

Îndrăzniţi să mergeţi până înspre finalul revistei unde vă aşteaptă două materiale grozave. „Între Cernobîl şi Fukushima: adevărul despre radiaţiile radioactive”, semnat de Ana Maria Ciobanu este un text pe care l-am citit cu mult interes şi cu multă plăcere ca să aflu că, şi-n privinţa acestui fenomen, minţile noastre sunt adesea pline de prejudecăţi iar informaţiile de la TV, sperietori de ciori. Ina Ţăranu-Hofnăr a fost în satul Maliuc din Delta Dunării unde copiii au cunoscut pentru prima dată un … stomatolog.

*

Tabu 100, deşi moment aniversar, a anunţat, aşa cum probabil aţi aflat până acum, şi plecarea redactorului-şef, Cristina Bazavan, omul care, în ultimii 6 ani, a creat identitatea revistei prin amprenta stilului de scris şi a poveştilor publicate.

Ina şi cu mine (îndrăznesc să vorbesc şi-n numele ei, ştiu că nu se va supăra) am venit împreună la Tabu pe 1 octombrie 2010, deci am petrecut prea puţin timp sub bagheta Cristinei şi rămânem, amândouă, cu golul de-a nu mai avea lângă noi, la discreţie, nu doar un om incredibil de generos, ci şi un profesor dedicat.

Cred că oricare dintre oamenii care au trecut prin redacţia Tabu pot spune că, înainte de toate, Cristina este mentor. Că nu te lasă până nu dai ce ai mai bun din tine, că te împinge să scrii, cu fiecare cuvânt şi cu fiecare virgulă, mai bine şi mai bine până când reuşeşti să deprinzi, prin muncă şi înţelegere, misterele unei poveşti bine spuse prin scris.

În numele redacţiei, Cristina Bazavan, ne vei lipsi!

Anunțuri
Standard

2 gânduri despre „Tabu 100 şi plecarea unui om

  1. Pingback: 4 inmormantari si o nuntaAloModa | AloModa

  2. Pingback: Tabu de mai si retrospective | Zăpăcita

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s