Uncategorized

Poveste de călătorie

Bang Kwang este o închisoare de maximă securitate din Bangkok cunoscută drept Bangkok Hilton (şi în timp ce tastez îmi dau seama că povestea are potenţial de Vice.com, but I won’t)

Gary Jones stă în clădirea 3. E acolo de 5 ani. Unde va rămâne pentru totdeauna.

*

Nu v-am povestit de Gary până acum pentru că am crezut că o să public povestea lui în altă parte. O poveste grea, cu multă documentare care ar fi trebuit să se întâmple prin bunăvoinţa unora şi prin mai multa-mi insistenţă. Nu s-a întâmplat nici una, nici alta. Gary Jones are 60 de ani şi e închis pe viaţă la Bang Kwang în Bangkok. Ei spun că l-au închis pentru trafic de heroină, dar asta spun despre majoritatea înainte să-i închidă, că făceau trafic. Gary spune că adevărul e că a spălat nişte bani că vroia să pună o afacere pe picioare (stătea de mulţi ani în Thailanda) şi că l-au prins, dar nu crede că pentru asta merita „pe viaţă”.

*

Am aflat prima dată de Gary în noiembrie anul trecut de pe Internet. De pe blogul lui, ca să fiu mai precisă. Cum să aibă un deţinut blog?, poate vă întrebaţi asta. Păi are şi cred că Gary e cel mai popular închis din Bangkok Hilton datorită Internetului. Ideea este că locuind în Thailanda până să fie săltat, are prieteni şi lor le trimite, când poate, scrisori din închisoare despre toate nedreptăţile şi neajunsurile de acolo pe care ei le transcriu şi le postează. Scrie la câteva luni, dar asta e mai puţin important căci, în esenţă, fiecare nouă scrisoare trimite un mesaj mai important: e în viaţă. Tot citind despre el mi-am spus că trebuie să mă duc să-l vizitez. Ceea ce am şi făcut.

*

Eram de o zi în Bangkok când m-am dus la Gary. Miercurea era ziua în care deţinuţii din clădirea lui puteau fi vizitaţi. Deci şi el. Am ajuns, după 40 de minute de mers cu feribotul, undeva la capătul Bangkokului şi m-am pus la coadă la închisoare (era coadă, erau oameni mulţi, unii care să-şi vadă rudele, alţii, ca mine, dar nu chiar ca mine de fapt, membri ONG care au ca misiune să se plimbe prin diferite închisori din lume şi să încurajeze, personal, deţinuţii; aşa era canadianca asta tatuată din cap până în picioare, i-am uitat numele, dar care venise prima dată la Bang Kwang în urmă cu câţiva ani şi impresionată de ce văzuse acolo îşi făcuse o organizaţie – 6 luni stătea în Canada să strângă fonduri şi 6 în Bangkok unde, zi de zi, venea la închisoare ca să vorbească cu un deţinut nou; spunea că să se simtă oameni e cel mai important ca să poată depăşi perioada).

*

Mi-am făcut copie după paşaport, am făcut cerere că vreau să-l văd pe Gary, am cumpărat mâncare din afara închisorii (special preparată ca să o duci înăuntru, puţea ca dracu’) şi ţigări (pe care n-am putut să le bag, a trebuit să mă duc la o poştă şi acolo să le scot pe toate din pachetele cartonate, să le pun într-o pungă specială cu destinaţia „închisoare” şi punga aia transparentă şi notată cu numele meu şi numărul de paşaport să fie trimisă lui Gary). Îmi şi imaginam că la graniţă, când o fi să plec, mă prind şi mă aruncă în Bang Kwang pentru că ceva, ceva inexplicabil se va fi întâmplat, şi datele mele erau acolo şi iată-mă pe mine, pe viaţă, în fundătura asta.

*

Gary arăta ca un bunic. Mic de statură (sau mai degrabă intrat la apă), în uniforma aia portocalie, cu păr grizonat şi ochelari, fumând ca turcu’. Gary vorbea foarte frumos şi aşa a început să-mi povestească lunga istorie a vieţii lui care l-a adus într-o închisoare din Thailanda. IT genious, a părăsit Londra în anii 1970, a călătorit în toată lumea (muncind, unde i se cereau serviciile, în securitate financiară, ceea ce l-a ajutat să facă o grămadă de bani) şi în cele din urmă s-a stabilit în Thailanda unde s-a căsătorit cu o femeie cu 4 copii. Toate îi mergeau bine până la povestea care l-a băgat la închisoare. Acum e supărat că britanicii nu fac nimic, de fapt lupta lui asta e, să arate lumii că ambasada Marii Britanii în Thailanda l-a scos pe el ţap ispăşitor astfel încât relaţiile diplomatice cu regatul, de dragul turismului aducător de bani, să rămână impecabile. Teoria lui Gary este că unii dintre închişii de la Bang Kwang sunt acolo nu pentru că merită, ci pentru că aşa s-a nimerit astfel încât Marea Britanie şi Thailanda să rămână în relaţii ok.

*

Gary Jones spunea că funcţia shuffle al lui Apple îi aparţine, dar că partenerul lui de afaceri, aflat în libertate, l-a păcălit. N-a văzut niciun ban, niciun credit. Mi-a povestit cum l-a creat, însă povestea asta o ţin deocamdată pentru mine. Ce pot să spun e că suna foarte legitim şi, până la proba contrarie, omul poate că are dreptatea lui. Cine-s eu să mă îndoiesc de spusele lui?

*

După 2 ore de discuţii, timpul a expirat, dar i-am promis că revin când mă întorc din Cambodia. N-am mai revenit că a intervenit ceva şi am zburat în România din Phnom Penh şi şi în ziua de azi mă gândesc că e dezamăgit că i-am spus că mă duc şi nu m-am mai dus şi ceea ce trebuie să înţelegeţi este că oamenii ăştia trăiesc agăţaţi, cu lunile, de revederea cu una ca mine care le spune „o să mă întorc!”. Şi când promiţi acolo asta, TREBUIE să faci ce spui. I-am trimis o scrisoare la închisoare în care i-am explicat ce s-a întâmplat, de ce n-am mai ajuns la el, dar n-am primit răspuns, nici nu ştiu dacă scrisoarea a ajuns la el. Acum, când scriu postul ăsta, mă gândesc că poate ar trebui să-i scriu din nou. Mă simt vinovată? Da, mă simt, că i-am promis că mă duc şi nu m-am dus.

*

Gary scrie o carte, „Amazing Dieland”. Am o parte din manuscris. L-am primit de la prietenii lui cărora le-am scris pe mail.

*

Povestea pe care am scris-o aici e povestea pe care o s-o rescriu, mai cursiv, în cadrul proiectului „Travel means freedom„. 111 oameni vor scrie până pe 11.11.2011 poveştile lor de călătorie, apoi acestea vor ajunge într-o carte. Şi tu poţi scrie povestea ta!

*

„So this is Gary’s Blog. Gary is a British Citizen, married to a Thai with four adopted kids. He was born in 1950 and is doing Life for the exporting of 2.4Kg of heroin. Thats the website info. we have found Gary to be articulate, intelligent and extremely outspoken in the treatment of prisoners, not just in the Thai jails but everywhere in the world. As we go on we will post stuff that Gary has written in letters, descriptions of his fellow prisoners, pictures where possible and gradually we will get a picture of him and his life.I am a prisoner in the Bangkok Hilton

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s