Uncategorized

Inundaţia [ficţiune, şi nu prea, despre apucături]

Toată lumea ştia, pentru că vedea, că situaţia se înrăutăţeşte, însă nimeni nu ştia ce e de făcut. Gestul care le dăuna tuturor, ca mai toate care fac rău, era greu de observat. Rapiditatea cu care se întâmpla ţinea de fracţiunile de secundă şi semăna, povestesc cei mai în vârstă, cu un alt fenomen care se întâmplase demult: încercarea de a le da de urmă mincinoşilor urmărindu-le microexpresiile. Dar ca şi-n cazul celor care umblau cu cioara vopsită, darea de gol era anevoioasă.

*

La început, erau ici şi colo. Oamenii le fereau, făceau pasul mare peste ele ca şi când ar fi trecut balta. „Mă râcâie pe gât”, devenise scuza principală atunci când vreun cetăţean îl apostrofa, pe stradă, pe altul în privinţa gestului. Curând, să atragi atenţia deveni periculos şi poliţia constată dispariţia unui număr tot mai mare de oameni; legătura dintre ei se dovedi a fi un pronunţat spirit civic care, în cele din urmă, le veni de hac. Sora unuia dintre ei povesteşte: „Era respectat în comunitate şi faptul că le spunea oamenilor să nu mai facă anumite lucruri era privit cu ochi buni. Avea o busolă internă de care ceilalţi se foloseau fără să se simtă jigniţi când erau sancţionaţi verbal mai ales că era un om prietenos, nu le spunea cu răutate ori îndârjire când se îndepărtează de la conduita socială gândită astfel încât să ne fie tuturor bine şi îi felicita când, la rându-le, aceia pe care îi dojenea deveneau exemplu pentru restul.”

*

Când televiziunile au anunţat primul înecat, autorităţile au ştiut că zilele sunt numărate. Un ofiţer povesteşte ce-a văzut în ziua aceea: „Patrulam la periferia oraşului. E de înţeles că d-aici izbucnesc epidemiile de violenţă socială. Din cauza sărăciei şi a lipsei de educaţie, oamenii care locuiesc în zonele astea sunt mai predispuşi la a-şi pierde cumpătul. Sau oricum mai înclinaţi în a-şi exprima cumpătul pierdut. În mulţii ani de lucru cu specia umană am observat că existenţa zilnică este despre a-ţi ţine purtarea în frâu, un exerciţiu deosebit de greu, care necesită un temperament înnăscut domolit şi practicarea meditaţiei de cel puţin cinci ori pe zi pentru conştientizarea lucrurilor care ne enervează şi eliberarea lor în Univers de unde se reîntorc în noi sub formă de putere creatoare care ne ajută să le facem pe toate câte-s pe Pământ. Dar când am văzut în dimineaţa aia la periferie primul cadavru, am ştiut că e începutul sfârşitului.”

Autoritatea de Medicină Legală a confirmat cauza morţii.

*

Preoţii, oameni în general cu frică de Dumnezeu, erau acum cu frică de om şi ştiau că odată porniţi înspre distrugere, cu greu pot fi opriţi. „Unii ar putea crede că fiind înzestraţi cu accepţiune divină, avem darul de a linişti spiritele. Din păcate în acest caz asta nu funcţionează. Nivelul la care au ajuns lucrurile e prea grav şi, deşi ne rugăm, ba chiar am început să scriem propriile rugăciuni în acord cu situaţia grea în care ne aflăm, suntem resemnaţi cu sfârşitul care se apropie.”

*

Din ce în ce mai mulţi oameni au început să-şi construiască bărci. Amintindu-şi prea vechea poveste cu Arca lui Noe, au gândit că asta e salvarea. Din păcate nicio scândură bătută-n cuie de o alta nu s-a dovedit suficient de puternică pentru a-i scăpa.

Valul de flegme a acoperit în cele din urmă oraşul înnecându-i pe toţi locuitorii săi. Cei care au scăpat aveau să fie prinşi din urmă într-un alt oraş. Odată ce începuseră să scuipe-n stradă, în număr tot mai mare, cetăţenii nu s-au mai putut opri.

Istoria dovedise, şi-n alte epoci, poate sub alte forme, că, odată ce încep să scuipe, spre alţii, ori aiurea, oamenii nu se mai pot opri.

Oraş inundat în flegmă. Nimic nu prevestea nenorocirea. Ca şi în alte părţi, trotuarele erau murdărite, ici-colo, cu flegme moderate, însă situaţia a degenerat mai repede decât a putut prevedea oricine.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s