Uncategorized

M-am bucurat c-a sosit Anul Nou … şi-am rămas fără voce

Ieşisem pe balcon cu prieteni în timp ce alţii, majoritatea, se duseseră în faţa Ateneului Român să desfacă şampania la 12.00. Motivul pentru care nu m-am dus era simplu: încălţată cu balerini, nu vroiam să răcesc. Cu atât mai mult cu cât în zilele premergătoare petrecerii, răceala îmi dădea târcoale aşa că timp de 2 zile nu am ieşit din casă, autoimunizându-mă cu obiectivul de-a fi plină de voie bună şi elan când 2012 va sosi.

*

Începuseră deja artificiile deşi ceasul nu bătuse miezul nopţii. Din când în cînd, vreun prieten, ori eu, ne uitam la ceasuri. Ignorând uralele care împânziseră centrul oraşului, vroiam să fim corecţi, să ne bucurăm, ca la carte, la timpul potrivit. Încă un minut. Ora 12.00. La mulţiiiiiii aniiiiiii! M-am îmbrăţişat cu cine era în stânga, am ciocnit cu nou cunoscutul din dreapta şi, pe urmă, luată de val, m-am dezlănţuit: Uraaaaa! La mulţi aniiiii! Iuhuuuuu! Am ţipat, cu bucurie, la artificii, la oameni, la câinii şi-aşa speriaţi, la vecinii din blocul de vizavi, la cei din casă să vină cu sticla de şampanie înapoi, în fine, într-un exces de bucurie căruia i-am scăpat măsura, am împărtăţit urale, şi exclamaţii, şi împlinirea tuturor dorinţelor pe un ton care avea să-mi fie fatal.

*

Era înspre dimineaţă când vrând să răspund la întrebarea cuiva nu am putut. Opaaaa! Am şoptit răspunsul şi-am cerut un ceai. Până pe 1, seara, avea să fie bine, mi-am zis. Numai că, pe 1 după-amiaza, când m-am trezit, nu am putut să scot niciun sunet. Dar niciunul. Ştiţi cum? Linişte totală, nici măcar un chiţăit, un sunet indescifrabil, nimic. Nici să şoptesc nu mai puteam. Şi aşa am început cu ceaiul, cu siropul de tuse, cu frecţiile cu Carmol. A doua zi, ieri, n-a fost mai bine. Ba chiar mai rău. După o noapte de nesomn şi tuse continuă, am trecut la măsuri mai drastice: antibioticele. Azi-noapte am dormit. Însă tot n-am voce. Tuşesc violent dimineaţa, mi se rupe, la propriu, sufletul. Sau, în fine, dacă s-ar rupe, aşa s-ar simţi.

*

Comunicarea cu ceilalţi, cea verbală, e în stand-by. Asta a fost partea interesantă şi, cumva, m-a revigorat. În primul rînd că familia îmi vorbeşte şoptit, nu ştiu de ce, că le şoptesc şi eu înapoi să-mi vorbească pe ton normal că, ştiţi, eu sunt cea care nu poate să vorbească, nu ei. În al doilea rând, uhm, asta e mereu interesant în preajma unui om bolnav, toţi devin deodată foarte blânzi. Nu că n-ar fi în general, dar când eşti sănătos, toţi au o altă dinamică, e mai multă energie. De data asta, nu. Sunt mângâiată, pupată, luată în braţe. M-am gândit că poate lipsa de voce, lipsa vorbelor mele, îi face pe oameni să se apropie. Nu-s genul de persoană care să se manifeste prea mult fizic. Nu iau oameni în braţe, nu-i pup, nu simt nevoia să fac asta şi poate de-aia când nu pot să mă exprim, să ridic, poate, un soi de barieră lingvistică, sunt atacată. E, totuşi, plăcut! În al treilea rând, lumea se destăinuie. În general, mi se destănuie, pot să spun că sunt un bun ascultător şi faptul că pot să ţin pentru mine ce aud e o calitate care-i face pe oameni să se apropie şi să mi se confeseze. Însă astea 3 zile au depăşit orice limită, aproape că am fost convinsă că s-a dus vestea lipsei mele de grai şi-atunci pe diferite canale am fost interceptată şi anunţată despre tot felul de evenimente, de sentimente, de geografii interioare ale unora şi altora, de schimbări de poziţii, de luări de poziţii. Şi e doar 4 ianuarie.

M-am bucurat c-a sosit Anul Nou. Altfel decât mă aşteptam, mi-a adus pe lângă lipsa de voce foarte mulţi oameni aproape care se dezvăluie în moduri noi ca şi când tăcerea mea e o invitaţie ca ei să spună, poate mai tare ca niciodată, ce se întâmplă în ei. Asta e mereu o onoare!

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s