Uncategorized

Vlad Ursulean merită ce-i mai bun

Pe mine m-a cucerit!

*

Era mijlocul anului trecut când povesteam despre el cu Igu. El îmi povestea despre Hoţul de biciclete, eu despre Primiţi cu cutremurul? pe care îl văzusem de mai multe ori şi, de fiecare dată, râsesem cu aceeaşi poftă.

Igu îmi spusese nişte treburi profesionale despre el – că oameni cu ştaif îl cheamă să lucreze cu ei, dar că Vlad îi refuză pe toţi. Detaliul ăsta m-a emoţionat aşa cum nu prea multe lucruri o făcuseră în ultima vreme la acel moment. M-am revăzut în gestul lui pe care l-am interpretat în experienţele mele şi-n dăţile în care şi eu am refuzat oameni bine plasaţi profesional: da, mă măgulea atenţia şi la doar 20 şi un pic de ani erau nişte ocazii importante cărora le spuneam, asumat, pas. O făceam din teamă: teama de a nu adera la misiuni în care nu cred 100%, teama de a nu confunda grandoarea unei funcţii cu lecţiile pe care mi-aş fi dorit să le învăţ într-un anume loc şi cu aptitudinile pe care mi-aş fi dorit să le deprind. Teama asta de-a nu spune „DA” pentru toate motivele greşite m-a făcut să spun „NU” de multe ori.

*

I-am luat toate video-urile la rând şi cred că într-unul dintre ele am găsit un alt moment în care inima mi s-a făcut mică, mică: acela în care spunea că ar vrea să nu mai alerge. Apoi într-un altul, sau poate într-un text, scria că vrea să afle ce anume face un om să fie Om. Nu ştiu de ce aleargă Vlad, dar ştiu de ce alerg eu şi ce anume a rezonat în mine când i-am citit cuvintele: teama. Din nou teama că, dacă stau, îmi scapă … tot. Atâtea lucruri de învăţat, atât de puţin timp. E drept, în fiecare an am adaptat alergarea unor noi şi noi nevoi, unor noi şi noi dorinţe, pe toate vânându-le pentru că doream să ştiu. Să ştiu multe, să ştiu din toate, să pot să extrag ce îmi trebuie, să pot să gândesc echilibrat având în spate experienţe dintre cele mai diverse. Cred că alergarea după cunoaştere e puternic motivată de gândul viu că o să dau peste un bărbat care simte la fel, care vrea să ştie mult şi variat, şi cu care, în iubire, să continui să alerg, dar fără să mai simt oboseala care, câteodată, apare pentru că nu am destinaţie, deci nu ştiu ce şi unde este ceea ce caut.

*

Vlad este un om foarte viu şi asta se vede în ce face şi în cum face. Ceilalţi rezonează, în primul rând, la energia lui care se reflectă în ce scrie, în ce filmează, în ce îşi doreşte să facă, în cum aduce oameni împreună.

*

Pe mine prezenţa lui mă nelinişteşte. E o nelinişte binefăcătoare. Senzaţia nu am încercat să o explic şi probabil nici nu o voi face, dar e ca un barometru de entuziasm în funcţie de care poţi să-ţi măsori intensitatea vervei proprii.

*

Pentru că e talentat, dedicat şi sincer, Vlad merită ce-i mai bun!

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s