Uncategorized

Între aparenţă şi esenţă

Dacă i-ai vedea pe stradă, ai spune că-s nişte maimuţe cu banul gârlă pe ei. Trebuie s-o recunoaştem: când vine vorba despre maşinile de teren, avem un bagaj de prejudecăţi nu numai în ceea ce priveşte vehiculul, dar mai ales pe conducătorul ei, chiar dacă, în realitate, nu ştim nimic despre el. Ne place să operăm cu imaginaţia şi asta e foarte creativ, dar proiecţiile care ne ies din căpşor sunt adesea poveşti pe care ni le spunem ca să ne domolim amăreala. Căci, în fapt, ceea ce gândim despre majoritatea celor care ne ies în cale nu-s lucruri neapărat frumoase, ci-s mai degrabă noduri în papură care să ne uşureze nefericirea.

*

S-au dat jos din maşina cu număr de IF, în leasing. S-au uitat la portieră. Era îndoită şi arăta ca şi când, obosită de-atâta drum, a vrut să se aşeze pe scaun. Erau înalţi, solizi, îmbrăcaţi sport şi cu şepci. S-au uitat unul la altul şi s-au dus pe trotuar.

Ea a ieşit plângând dintr-un Fiat: o maşină mică, de firmă. Pentru că nu se asigurase la o intersecţie la care trebuia să acorde prioritate, a lovit o altă maşină de teren. Şoferul a pierdut controlul şi s-a izbit de maşina în leasing, parcată neregulamentar (pe trecerea de pietoni), dar care totuşi nu făcuse nicio greşeală în trafic. Azi era pur şi simplu maşina potrivită la locul nepotrivit.

*

Şi cum stăteau înfipte unele într-altele în intersecţia lui George Călinescu cu Banu Antonache, loc în care aud de ani de zile maşini buşindu-se, „băieţii răi” s-au dus la bruneta vinovată, i-au pus o mână pe umăr şi au luat-o pe trotuar. Unde au dat telefoane la cunocuţi şi Poliţie. Nu s-a ţipat, nu s-a înjurat, de fapt totul a fost atât de liniştit că îmi închipui că bruneta plângea de câtă bunătate e pe lume.

*

Să ai o maşină nou-nouţă şi-o pace aparent nejustificată pe chip şi-n gesturi pare o poveste de adormit copiii. Şi totuşi cei doi bărbaţi cât Casa Poporului despre care ai zice că aruncă cu banii în lăutari au fost exact genul de oameni cu care ai vrea să ai accident de maşină în cazul în care, Doamne fereşte, ţi se întâmplă.

Pentru că, în fiecare zi, diferenţa dintre aparenţă şi esenţă este la fel de mare ca încercarea noastră de-a ne uita unii la ceilalţi şi de-a gândi că suntem buni şi frumoşi mai degrabă decât pe dos. Dar poate că, în curând, o să învăţăm să străbatem drumul între cele două mai rapid!

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s