Uncategorized

Dă-o în bară cu capul sus!

fail

via Good Fucking Design Advice

Prea mulţi oameni renunţă prea uşor!

*

Când vine vorba de profesiile pe care ni le alegem, că despre asta e acest text, lumea nu e deloc prietenoasă. Şi, de fapt, bine că nu e! Nu ştiu pe nimeni care să fi progresat vreodată pentru că a fost bătut pe umăr şi i s-a spus: bine-aşa, faci o treabă grozavă, mergi mai departe! Poate că atitudini americane recente mizează pe a fi pozitiv în orice împrejurare, chiar şi-atunci când faci căcatul praf, cum spune românul, care, rar spre deloc, în calitate de şef şi-ntr-o astfel de împrejurare, ţi-ar spune: se putea şi mai bine! De la el nu vei avea surprize, vei afla negreşit că ai făcut-o lată.

*

La 20 de ani eram foarte sensibilă la critică. Mi se păreau atât de personale observaţiile care îmi erau făcute că nu puţine erau dăţile în care mă întrebam: de ce fac eu asta? Orice greşeală era sinonim cu retragerea mea în pustietate, orice dat în bară lua, în mintea mea, proporţii catastrofale. Nu înţelegeam deloc ce vor alţii să spună cu FAIL, FAIL AGAIN, FAIL BETTER!

În primul rând, toată lumea dă rateuri. În competiţie însă rămâne cel mai puternic, cel care poate să interiorizeze greşelile, care nu se împiedică de primele observaţii, care ştie să-şi ţină gură şi să meargă mai departe, care are, pur şi simplu, mintea mai puternică.

În al doilea rând, o minte puternică trebuie antrenată. Greşelile, apoi critica aferentă sunt ca nişte exerciţii la sală. Sunt „greutăţile” pe care mintea le ridică pentru a deveni mai pregătită la provocări şi la stres. Pentru că acel „fail better” fix la asta se referă: la abilitatea noastră de a nu mai bâzâi în batistă la fiecare vorbă de ocară pe care o primim, la capacitatea de a ne pune pe picioare, de a rămâne de fapt în picioare, cu capul sus, şi de a o lua de la zero cu siguranţa că, deşi e greu, vom izbuti. Aşa cum spune americanul: „suck it up and move on„.

*

„Fail, fail and fucking fail again” nu este, contrar aparenţelor, un îndemn la un şir nesfârşit de greşeli. Asta poartă alt nume: nepricepere, neatenţie, rea voinţă etc. Dar în ideea că eşti la început de drum şi că ai multe de învăţat, învăţarea asta nu se poate face fără greşeli. Ca orice lucru nou pe care încercăm să-l stăpânim, trebuie să avem în minte certitudinea că vom face erori şi ne vom lua papara pentru asta.

*

Azi, la 28 de ani, continui să fac greşeli. Câteodată din neştiinţă, câteodată din neatenţie, oricare ar fi motivul, există mereu loc de critică pe care să o primeşti. Numai că, acum, e ca un nor negru care vine deasupra capului meu, stă puţin acolo şi trece. Sigur, critica pe care o primesc acum are legătură mai degrabă cu detaliul, fineţea meşteşugului pe care îl fac – reportaj şi editare de televiziune – şi nu cu învăţarea în sine a meseriei. Nu am mereu starea necesară pentru observaţii şi atunci mă enervez, dar îmi aduc repede aminte că, din fericire, e mereu loc de mai bine şi că, la fel ca până acum, soluţia cea mai bună în astfel de momente este să iei o gură de aer şi să începi treaba de la capăt.

*

Profesional, dar şi-n alte aspecte ale vieţii, cred că oamenii care au cel mai mult de câştigat sunt cei care ştiu să … îndure. Poate că acest cuvânt e extrem însă există o vreme, mai ales la debutul profesional, când eşti ca un soldat în armată. În faţa comandantului, ordinele nu se discută, se execută! Nu degeaba auzim tot mai mulţi oameni de HR astăzi că spun că ceea ce caută e atitudinea. Asta pentru că aproape oricine poate să deprindă instrumente şi tehnici de lucru, însă atitudinea potrivită e intrinsecă, o ai sau nu.

Anunțuri
Standard

3 gânduri despre „Dă-o în bară cu capul sus!

  1. Mihaela zice:

    E o diferenta intre critica constructiva si cea distructiva. Una e sa ti se spuna prost si alta e sa ti se spuna ce trebuie sa imbunatatesti. O spun din proprie experienta, dupa educatie in Romania si Uk. Mi- a luat ceva timp sa invat sa imi fac propria evaluare pt examene. In formularul de evaluare aveam ‘main strenghts’ si ‘areas for future development’.

  2. Andreea zice:

    inteleg ce zici, insa putini sunt cei care stiu sa faca asta. asa ca mizez pe a te monta corect pe tine in raport cu critica, constructiva ori distructiva.

  3. Nu stiu daca atitudianea „induratoare” e cea mai buna solutie, mai ales ca, de foarte multe ori, in contextul unui job esti la mana unor sefuleti care inteleg ca singura lor menire e sa invarta biciul pe spinarile subordonatilor si sa-si bage/scoata ce mai au si ei. Intr-un asemenea context nu ai ce sa inveti, nu ai cum sa progresezi si mai esti si abuzat verbal ca substitut de evaluare. Cred ca ni s-a intamplat multora.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s