Uncategorized

Gargantua d’oro [recenzie de restaurant]

A fost un ianuarie destul de plin cu evenimente neprevăzute aşa că abia ieri am ajuns cu Ştefan, din nou, la restaurant, pentru întâlnirea noastră lunară în locuri cu ştaif, cică, unde să mâncăm bine şi să povestim pe îndelete. Înţelegerea a fost că o lună aleg eu restaurantul, iar o lună alege el, însă am dat eu startul acestui an şi-am optat pentru Gargantua d’oro, restaurantul de pe strada Şerban Petrescu 8, din zona Radu Beller-Dorobanţi. La aceeaşi adresă a fost înainte Market 8, tot restaurant. Am făcut rezervarea pentru doi, on-line, în cursul săptămânii trecute, am primit confirmarea pe mail şi-am aşteptat ziua de ieri să vedem ce şi cum.

gargantua exterior

Pe Şerban Petrescu 8 se află Gargantua d’oro, fratele mai mic al lui Gargantua Inn The Park de la Grădina Icoanei

Eu am ajuns la Gargantua la 17.50, cu 10 minute înainte de ora rezervată, însă nu a fost o problemă. Ospătarii roiau încolo şi încoace, erau câteva mese ocupate, aşa că m-au băgat în seamă când am dat „bună seara”. Mi-au arătat masa şi, după ce mi-am lăsat geanta, m-am întors la cuier să îmi las haina. Primirea mi s-a părut neglijentă. Am luat loc la masă şi, cu toate că meniurile de mâncare şi vinuri au venit imediat, nimeni nu m-a întrebat ce doresc să beau până când nu am făcut semn că mi-e sete. Atunci am comandat apă şi cafea cu menţiunea că mâncarea o voi comanda când vine partenerul meu. Nici atmosfera din jur nu era prea liniştită când am ajuns: la masa din faţa mea patru fete îşi povesteau aventurile din club şi cum una dintre ele se luase la bătaie cu o alta la baie, în timp ce un puşti alerga cu un băţ de colo, colo prin restaurant cu urlături războinice ceea ce mi s-a părut nepotrivit de făcut într-un loc în care oamenii vin să mănânce şi am repetat în minte de câteva ori cum aş putea să îi spun părintelui că puştiul e simpatic, dar deranjează şi să şi-l ţină în frâu.

garnatua inside

Interiorul din Gargantua este curat şi aerisit, însă nu înţeleg rostul LCD-urilor de pe pereţi, ce nevoie ai de TV într-un restaurant?

Toate astea însă s-au terminat când a venit Ştefan. Atunci au plecat şi fetele, şi părinţii cu copilul războinic, iar în restaurant au mai rămas cam trei mese ocupate şi atmosfera a devenit armonioasă. Ospătarul nostru a venit de îndată şi i-a luat comanda la băutură lui Ştefan, apoi ne-a povestit despre vinurile speciale pe care le aveau în acea seară şi care făcuseră obiectul unei degustări în cursul zilei. Ne-a recomandat o Fetească Neagră din 2011, vin ţinut în butoi de stejar şi, cu toate că eu nu prea beau vinuri seci, am mers pe mâna lui şi-am luat câte un pahar. Aroma a fost excelentă, puternică, dar parfumată, ceea ce, evident, nu aşteptam de la un vin sec. Nu mă pricep la vinuri şi singurul meu criteriu este că-mi place sau nu, iar ăsta mi-a plăcut mult.

Bucătăria condusă de chef Lucian Horotan este, după cum mi-am dat seama din meniu, internaţională: au carne, au peşte, au paste, au pizza, au dulciuri. Noi am optat pentru peşte. Eu am comandat calamar la grătar cu broccoli şi sos de busuioc (30 lei), iar Ştefan a luat file de calcan în pergament cu ierburi aromate şi spanac (58 lei). Ambele au fost excelente la gust, am fost amândoi surprinşi de intensitatea aromelor pentru că nu ne aşteptam la ele. Broccoli făcut la grătar, aşa mi s-a părut, era dat cu puţin parmesan, iar calamarul cu sos de busuioc (adus separat) a fost o bucurie pentru papilele mele gustative. Calcanul nu ştiu cum a fost că nu am gustat, însă spanacul cu seminţe de pin mi s-a părut bun. Toate astea, împreună cu vinul, ne-au uns pe suflet.

gargantua detaliu flori

Un detaliu care mi-a plăcut: trandafirii. Însă frumuseţea lor se pierde între cele două LCD-uri

Ceea ce nu mi-a plăcut ţine, din nou, de atmosferă. Pentru că restaurantul era mai mult gol, ospătarii s-au adunat la o şuetă în proximitatea mesei noastre. Am ascultat astfel discuţii profesionale despre salarii în domeniu şi priceperea unuia şi altuia în ceea ce face, deşi nu am vrut să aud nimic din toate astea. Mi se pare nepotrivit să asist la discuţiile astea într-un loc în care vin să mănânc şi să port discuţii tihnite. În schimb, muzica în surdină a fost pe sufletul meu cu atât mai mult cu cât erau hituri actuale, reinterpretate şi aproape că i-am cerut CD-ul ospătarului.

La final, nota pentru 2 ape, 2 cafele, 2 pahare de vin şi bucatele despre care am scris mai sus a fost de 166 lei, un preţ rezonabil pentru o mâncare fără pretenţii, dar bine făcută şi gustoasă. În plus, după încercări eşuate de a găsi taxi, ospătarul s-a oferit să ne comande unul, iar la plecare m-a ajutat să îmi îmbrac haina şi cu acest gest a şters cu buretele primirea de la început. Mi s-a părut o dovadă de atenţie şi gentileţe şi am mulţumit pentru asta.

Gargantua d’oro este un loc în care m-aş întoarce pentru mâncarea bună, însă detaliile care ţin de atmosferă şi pe care le-am menţionat că m-au deranjat, pot fi remediate cu uşurinţă printr-o reevaluare a conduitei. Una peste alta este un loc pe care îl recomand.

Standard

3 gânduri despre „Gargantua d’oro [recenzie de restaurant]

  1. Ah, eu stau vis-a-vis :)) Cand mai vii prin cartier, do say hi. Singurele care imi plac in zona (ma feresc de preturi) sunt la Belle Epoque si fratele ei, White Horse – mancare fenomenala si atmosfera joviala. La pret, cum ziceam :)) Dar merita (moules au frittes, dar si moulles simple merg la fix), recomand.
    N-ai vrea sa vii cu mine la Alioli saptamana asta, ca Ioana Printesa Urbana mi-a facut mare pofta. Fructele de mare sunt pe lista mea de rasfaturi in februarie, chiar daca mai pricey sunt pe vibe-ul meu. Ce zici?:D

  2. Andreea zice:

    eu am locuit in floreasca all my childhood 🙂 la white horse am mers demult, dar merita incercat din nou, mi-a placut si ultima data. la belle epoque nu am ajuns inca, dar am citit de bine. saptamana asta sunt fully booked, dar mi-ar placea sa merg cu tine, asa ca let’s keep it in mind, sper ca va veni o vreme ceva mai libera, primele luni din anul asta sunt a complete mess.

  3. Asa sa fie 🙂 Numai bine, sa iau si eu salariul – si eu sunt fully booked toata saptamana, of.. so many things to do, vorba ta. Abia astept sa ne revedem!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s