Uncategorized

Radu Magdin, consilierul onorific al lui Ponta pe comunicare externă: ”Recuperarea imaginii Premierului se va face încet și sigur, în paralel cu constatarea multora cu privire la faptul că vorbele sunt însoțite de fapte”

Pe 16 decembrie, Mediafax a anunțat, citând din comunicatul de presă trimis de Guvern, că ”analistul Radu Magdin, CEO al companiei de comunicare Smartlink din 2012, a fost numit consilier onorific al premierului Ponta în materie de comunicare externă, urmând să se ocupe de strategia de comunicare externă a premierului, cu accent pe poziţionarea României în presa străină”. În vârstă de 33 de ani, Radu Magdin a lucrat la Bruxelles, la Parlamentul European, ca ofiţer de presă al grupului PSD, iar ulterior pentru Google, ca manager de politici europene. Am vrut să aflu de la Radu ce înseamnă această poziție și cum are de gând să promoveze imaginea unei țări care pare mereu în criză și-a unui Guvern și Premier care se înscriu în aceeași linie de percepție.

radu cotidianul

Radu Magdin a devenit în luna decembrie consilier onorific al lui Ponta pe comunicare externă.

Sursa foto: cotidianul.ro

Ce înseamnă, pe înțelesul tuturor, că ai devenit consilier onorific pe comunicare externă, ce vei face din această poziție?

Înseamnă că vin, în următoarele săptămâni, cu o strategie de promovare a Premierului și a Guvernului României în presa internațională; și mai înseamnă că, post aprobare, ajut la implementarea ei. Noi am trăit mai multe „momente kodak” la capitolul imagine externă în ultimii 25 de ani, de la chestiunea adopțiilor internaționale, la infracționalitate în străinătate, la suspendarea Președintelui în două ocazii, la dosarele de corupție și tot asa. Cred că e important, vorba bancului, „să ne organizăm”, căci riscăm altfel, ca țara, nu doar la nivel de clasă politică, să nu ne exercităm adevăratul potențial, căci vom fi arătați cu degetul și puși la colț. Desigur, forma urmează fondul, și nu poți cosmetiza realitatea contrară, dar poți influența fondul printr-o comunicare strategică, și poți comunica mai bine reformele pe fond. Sfaturile mele vor merge în direcția mai bunei comunicări a realizarilor României, a promovării viziunii românești în Europa și în lume. De asemenea, cred că este important să combatem stereotipiile sau informațiile neadevărate cu privire la noi, ca țara, popor sau alte chestiuni punctuale.

Dacă ar fi să traduc în termeni simpli, tu ești acum un fel de translator. Vorbești despre România, în afară, pe înțelesul destinatarului, corect? 

Da, așa este, cel putin parțial, aș spune mai degrabă o combinație de translator și intermediar de bună credință. Translator atunci când port discuții informale. În rest, intermediar, căci nu eu sunt comunicatorul, ci Premierul sau altcineva recomandat de dumnealui din Executiv.

rom

Una dintre cele mai puternice prejudecăți despre români are legătură cu infracționalitatea ridicată. Presa din Marea Britanie e una dintre sursele care promovează această credință.

Sursa foto: dailymail.co.uk

Dacă e așa, cum diferă felul în care comunici despre România de la o țară la alta? De pildă, francezii, să spunem, au mai multe prejudecăți negative despre noi decât suedezii, de pildă.

E mai simplu decât pare: încerci să te mulezi pe preocupările sau curiozitatea interlocutorului sau a „pieței”. Eu sunt o persoana flexibilă, dar directă și sunt perfect conștient, după mai mulți ani petrecuți în străinătate, în mediu multinațional, că orice persoană serioasă își ia informațiile din mai multe surse. În consecință, trebuie să ai mereu respect pentru inteligența interlocutorului și nu să fii propagandist; recunoașterea faptului că realitatea e complexă, cu bunele și relele ei, e o chestiune de maturitate. Asta nu înseamnă că nu trebuie combătute prejudecățile cu privire la noi, însă acest lucru trebuie făcut cu eleganță, argumentat, cu explicarea faptului că excepția nu e și nici nu trebuie să devină regulă.

Care sunt aspectele pozitive pe care le-ai comunica despre România străinătății chiar mâine?

Oamenii: calitatea lor, visele, aspirațiile și proiectele lor de succes. O poveste de bună calitate pornește de la persoane, nu doar de la creștere economică, deși, sigur, cifrele ajută când vinzi o „țară de succes”. Apoi proiectul de țară, fie el și „in the making”: poate că suntem noi mai haotici, dar avansăm, chiar dacă ne subestimăm și ne punem mai multa cenușă în cap decât e cazul. Am petrecut mult timp în ultimul an mergând în țări din regiune, și, contrar aparențelor din viața publică românească, noi stăm bine, suntem o oază de stabilitate și, în timp, de mai mare prosperitate. Desigur, sunt multe lucruri care rămân de făcut, dar aș spune că e un haos creativ care produce surprize plăcute. O chestiune fundamentală pe care aș accentua-o e chestiunea ambiției: haideți să fim din ce în ce mai ambițiosi, să ne dorim să facem mai mult, să realizam mai mult. Imaginea de țară, ca și influența ei, e dată și de cumulul succeselor individuale. Recent, am citit un articol Forbes cu privire la Romania ca și oportunitate europeană nr 1 în materie de start-up-uri IT. Pentru mine, un asemenea mesaj e mai credibil chiar decât un mesaj proactiv guvernamental, spune ceva despre România de succes, despre mediul nostru antreprenorial.

forbes emi

Emi Gal este unul dintre tinerii români cu afaceri de succes la Londra. El a apărut și pe coperta revistei Forbes România. Radu Magdin spune că poveștile unor astfel de oameni fac parte dintr-o comunicare externă pozitivă.

Sursa foto: Forbes

În privința aspectelor negative, cum stă treaba, cum gestionezi aceste situații și care sunt, în opinia ta, cele care au nevoie de o cât mai rapidă remediere?

Cred că e important să ne obișnuim să scriem Letters to the Editor când vedem că nu există o concordanță între realitate și imaginea prezentată. Fiecare este liber să scrie ce vrea pe lumea asta, dar avem și noi o imagine de apărat. Dacă situația e proastă, să o remediem și apoi să comunicăm. Dacă situația e bună, nu e normal ca albul să devină gri.

Cred că printre problemele presante sunt cele cu privire la imaginea de țară coruptă, respectiv asaltul mediatic vizând ștampilarea românilor din diasporă ca infractori, cel din urmă aspect fiind strigător la cer. Infracțiunile nu depind de naționalitate, și nu e normal ca milioane de români care trăiesc și muncesc onest în străinătate să fie „brand-uiți”, indirect, ca și posibili infractori de pe urma unor reportaje periodice care încearcă să transforme excepția în regulă. Aici e nevoie de un parteneriat puternic între Executiv și diasporă – și mai ales românii vizibili, de succes în străinătate, inclusiv pentru campanii de imagine.

Când vine vorba despre România, se poate spune că aveam de-a face cu o comunicare externă care ține mai degrabă de comunicarea de criză?

Deși au fost încercări în ultimii ani să comunicăm mai mult proactiv, și acest lucru trebuie remarcat (am avut editoriale la nivel de premier, ambasadori, cel din Marea Britanie, de exemplu, a fost foarte activ etc), aș spune că da, mai degrabă am fost reactivi și am acționat în regim de comunicare de criză.

ponta

Radu Magdin spune că imaginea lui Victor Ponta se poate recupera prin revenirea acestuia la calitățile care l-au promovat în politica românească de nivel înalt. Dacă Premierul va reuși să recâștige simparie și popularitate rămâne o întrebare la care urmează să aflăm răspunsul în lunile care urmează.

Sursa foto: cotidianul.ro

Care sunt atribuțiile pe care le ai în relație directă cu premierul, trebuie să îl ajuți și pe el să arate bine ”în afară”?

Sfat strategic, inițiativă de redactare sau transmitere de mesaje, semnalarea sau crearea de oportunități media. Restul vine de la sine.

Dacă să comunici ce face guvernul Ponta în străinătate e pe TO DO list-ul tău, care va fi abordarea ta de comunicare externă atunci când măsuri ale guvernului sau premierul însuși aduc nemulțumire românilor, aici, acasă?

O abordare onestă, vă asigur că nu se transmit chestiuni desprinse de realitate, de altfel nici nu ar fi credibile. Nemulțumirea eventuală a românilor e gestionată de comunicatorii interni, sunt însă încrezător că pe baza combinației de politici sociale și creștere economică, românii vor fi mai degrabă mulțumiti de actul de guvernare.

Imaginea lui Victor Ponta a fost negativă în ultimele luni și a culminat cu pierderea alegerilor prezidențiale. În ceea ce-l privește, imaginea lui publică dă cu minus. Cum ai de gând să remediezi aspectul ăsta în ceea ce-l privește?

Soluția se află la Premier, revenirea la autenticitate și la calitățile care l-au adus în politica de nivel înalt, de prima dată. Recuperarea imaginii se va face încet și sigur, în paralel cu constatarea multora cu privire la faptul că vorbele sunt însoțite de fapte, fie că vorbim de actul de guvernare sau de reforma PSD. În materie de comunicare externă, „refacerea” se poate face cu materiale de viziune, care ajută mult și România, contribuind la bătălia regională și globală de idei. Spun bătălia căci trăim într-un context geopolitic complicat și lumea se uită cu atenție la ce comunicăm, fie că vorbim de stabilitatea din regiune, afaceri europene, sau alte semnale globale. Un exemplu sunt mesajele puternice transmise de către Premier față de Rusia săptămâna trecută, via AFP, AP, Reuters.

Ce înseamnă că vei poziționa România în presă străină?

Acord sfat strategic pe baza experienței deja acumulate. Poziționarea României nu o fac eu, ci se va face cooperând cu cei care se ocupă de fond, de politici, inclusiv prin dialogul mai bun dintre Palate. Forma urmează fondul, comunicatorul nu poate și nici nu trebuie să facă lucrurile de capul lui, e nevoie de strângere de informații de politici – elaborate de ministere, agenții etc – și optima lor ambalare și comunicare ulterioară. Comunicarea strategică nu se face cu atomi liberi cărora li s-a urcat la cap bucuria promovării.

Presa străină, ca orice presă azi, are uscăturile ei și, oricum ai da-o, ține la știrile în care stereotipiile despre români fac deliciul publicului. Cum poți tu, în noul rol, să influențezi genul acesta de apariții?

Poți să vii cu drepturi la replică, cu editoriale / Op Eds sau, pur și simplu, să cauți alte canale media pe piața națională cu pricina pentru a contrabalansa efectul negativ de imagine. În ceea ce privește substanța mesajelor, se va face în coordonare cu specialiștii pe fond, experții în politici publice.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s