comunicare, Oameni, Timp liber, Uncategorized

Refugiul: lumea dincolo de consecințe

Cine ar fi oamenii dacă acțiunile lor n-ar fi sancționate? Dacă am fi liberi cu adevărat, care sunt lucrurile pe care fiecare dintre noi le-ar face pentru că ființa lui profundă dictează împlinirea unor dorințe și-ale unor plăceri care, poate, pot să intervină în libertatea de decizie și de acțiune a altor oameni? Sunt legile, reglementările scrise din lumea noastră fizică, necesare pentru a ține sub control o natură altfel animalică pe care omul o are oricum ca dat, la naștere?

Toate aceste întrebări, și multe altele, stau la baza piesei de teatru ”Refugiul”, scrisă de dramaturga britanică Jennifer Haley, tradusă în română de actorul Ionuț Grama (care și joacă în piesă) și regizată de Horia Suru, unul dintre așa numiții ”creatori din generația nouă”, educat la Cluj.

Piesa, catalogată ca thriller sci-fi, are o acțiune destul de îmbârligată, dar pe care o înțelegi repede dacă ești atent. Se face că unul dintre personaje, interpretat de Mugur Arvunescu, este un bărbat cu înclinații spre pedofilie care, așa cum singur declară, e-n egală măsură blestemat cu dorință și discernământ.

refugiul grama.png

Ionuț Grama și Sandra Ducuță în piesa ”Refugiul”

De aceea, el construiește în spațiul virtual ”Refugiul”, în fapt, un bordel unde oamenii vin să facă sex cu copii și, apoi, pentru a nu se atașa de ei, îi omoară. De fapt, ceea ce ating și ucid este imaginea unui copil, întrucât el consideră că aceea este o lume a fanteziei unde nimeni nu este afectat în mod real de nimic ba, mai mult, este cea mai bună soluție pentru oamenii ca el, care, în viața reală, ar putea să facă mult rău.

Pentru că acțiunea are loc într-un viitor în care populația trăiește tot mai mult în mediul virtual și unii dintre oameni iau în considerare ”trecerea”, adică renunțarea la viața din planul fizic și mutarea pentru totdeauna ca spectru în spațiul online, și pentru acesta începe să existe reglementări și unități de urmărire și verificare întrucât apare întrebarea, care e și una dintre cheile în care să vezi spectacolul: a fi liber de prejudecăți, inhibiții și, mai ales, morală în spațiul virtual afectează sau nu pe cei din jur și pe noi înșine în planul fizic?

horia foto.jpg

Regizorul Horia Suru

De aceea, piesa investighează deopotrivă ceea ce se întâmplă cu adevărat în ”Refugiu”, mărturiile oamenilor care ajung acolo și întrebările despre coexistența dorinței pure și-a moralei – există cu adevărat un consens între cele două?

Mie tema piesei și felul în care a fost pusă în scenă mi-au plăcut foarte mult pentru că, în esență, atinge, iar, tema libertății: suntem liberi sau credem că suntem liberi? Nicoleta Lefter, Cezar Antal, Sandra Ducuță sunt ceilalți actori din piesă și mi-a plăcut mult jocul lor, în special Sandra Ducuță pe care am găsit-o foarte tonică și-n elementul ei pe scenă, mi-a transmis bucuria rolului pe care-l face.

În plus, decorul făcut de Maria Miu a fost neobișnuit pentru mine și s-a ”pupat” la fix cu muzica făcută de Silent Strike și visuals de Dan Basu.

Refugiul” se joacă la Odeon, iar prețul unui bilet e de 12 sau 22 de lei, deci o investiție foarte mică pentru o piesă care, din punctul meu de vedere, face toți banii și ca joc, și ca temă.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s