comunicare

Social media și emoțiile

Petrec mult timp în social media. Chiar dacă nu scriu și nu monitorizez activitatea de pe rețelele sociale pentru mine însămi, ci pentru clienții pentru care lucrez, văd care sunt mecanismele și felul în care interacționează online oamenii și una dintre concluziile care rămân împământenite de mult timp este că sub anonimat fiecare spune ce vrea. De aceea, una dintre atitudinile potrivite în legătură cu acest aspect este să nu luăm în serios criticile și reaua voință cu atât mai mult cu cât felul în care ele sunt adesea exprimate ne dau senzația unei lovituri de topor care ne-ar putea omorî pe loc. Ignorance is bliss!

Comunicarea este o artă și, așa cum îmi place să zic de fiecare dată: it is not what you say, it is how you fucking say it. Pe scurt, un om ar putea să asculte cam orice i se zice și să și înțeleagă intenția bună, atâta vreme cât mesajul este transmis în mod detașat, fără atac la persoană, cu argumente astfel încât, la finalul unei interacțiuni cu altcineva, să avem în minte o nouă idee la care să ne gândim și pe care, dacă e cazul, s-o putem integra în comportamentul nostru.

sn.jpg

Un exemplu pe care eu îl găsesc relevant în ceea ce privește felul în care social media poate influența negativ emoțiile este cel al Cătălinei Ponor și mesajul pe care ea l-a scris după finala de la bârnă din cadrul Jocurilor Olimpice de la Rio, acolo unde România a avut-o pe ea ca singură reprezentantă la gimnastică feminină. Pe scurt, dacă nu ați citit încă cuvintele ei, ea scria despre faptul că a avut parte de critică și că oamenii nu înțeleg câtă muncă a depus ea și că e dezamăgită din cauza atitudinii oamenilor.

Personal, deși am înțeles mesajul ei, m-a surprins nevoia ei de justificare înaintea unor oameni care, în esență, chiar nu înțeleg munca unui sportiv de performanță și nu au cum să relaționeze cu astfel de experiențe. Eu, una, nu aș fi scris un astfel de mesaj, cu atât mai mult cu cât opiniile critice au fost mai puține decât încurajările primite. Cred că a fost mai degrabă vorba de o reacție emoțională, un mix între dorința ei de a câștiga, realitatea că să-ți dorești nu e suficient, presiunea și, pe ici, pe colo, zgomotul de fond al unor rău voitori.

Oricare ar fi motivele pentru care ea a scris mesajul, mă reîntorc la puterea social media de a crea sentimente negative până într-acolo încât, în loc să-ți vezi de starea ta de spirit, de propria recuperare, de întremarea psihică și emoțională, să te afunde și mai tare într-o stare de tensiune și angoasă. Exemplul Cătălinei nu e singurul din aceste Jocuri Olimpice, căci au fost mai multe situații în care sportivii au fost trași de urechi de oameni care, în definitiv, n-au nicio treabă să facă asta. Și totuși sportivii respectivi au fost afectați de acest tip de comportament.

snn

Într-un articol mai vechi pe care l-am citit se spunea că social media creează anxietate și presiune că trebuie să ții în fața celorlalți pasul cu ceea ce faci. Am trecut și eu prin asta când am făcut sport intensiv și am ținut pe toată lumea la curent cu ce se întâmpla cu mine (accountability) și au trecut bloggeri și vloggeri prin asta, unii dintre ei recunoscând în cele din urmă că e prea mult, prea obositor, că-i face să fie departe de ei înșiși și că, deci, renunță. Pe bună dreptate, e un soi de paradox că zicem că nu e nevoie să dăm nimănui socoteală, că trăim așa cum vrem, că suntem liberi, dar, în același timp, ne chinuim să păstrăm aparențele.

Un studiu despre depresie și anxietate pe care l-am citit recent, dar nu mai știu unde, spunea că femeile sunt cele mai afectate de comentariile negative din social media, cu un procent îngrijorător de mare de adolescente care simt că trebuie să facă frumos în mediul online și pentru care critica este ca o sentință la moarte. Din nou, paradoxal, cu cât sentimentele negative erau mai profunde, cu atât comportamentul era mai greu de înțeles: tendința lor era să stea și mai mult în fața calculatorului, să verifice și mai des comentariile și, deci, să se îngrijoreze pentru cine, ce spune în orice moment al zilei.

friends.jpg

Evident, soluția este să conștientizezi toate aceste aspecte, să îți dai shut down de la rețelele sociale, să trăiești mai mult în lumea reală, să ai în jurul tău prieteni, familie și oameni care te cunosc și care, chiar și-n critica la adresa ta, știu să dea nota pozitivă, de creștere, astfel încât să nu te simți pus la colț.

Căci nimeni nu are nicio datorie să se ridice la înălțimea cuiva și, în special, nu a celor cu care, în viața de zi cu zi, nu au nimic de împărțit!

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s