Oameni, Timp liber

Dana Oniga, ghidul meu din Tîrgu Jiu, îți spune de ce merită să vizitezi orașul în care Constantin Brâncuși a lăsat singura sa operă monumentală

Am hotărât să merg la Tîrgu Jiu după ce am văzut la Știrile PRO TV un reportaj despre faptul că locurile din România unde există opere de-ale lui Brâncuși sunt aproape nevizitate, în vreme ce în muzeele lumii în care se găsesc lucrări de-ale lui intră anual sute de mii de turiști. Eram și eu unul dintre cei care văzuseră atelierul lui Brâncuși de la centrul Pompidou din Paris, dar nu merseseră niciodată să vadă Ansamblul monumental Calea Eroilor al lui Brâncuși de la Tîrgu Jiu. Așa că, după ce s-a terminat reportajul, am sărit direct la calculator, am găsit o cazare cu ajutorul lui Booking și în weekend-ul care a trecut, am ajuns la Tîrgu Jiu.

tg jiu

Eu, la Tîrgu Jiu, în fața Porții Sărutului.

A fost unul dintre cele mai frumoase city break-uri pe care le-am avut vreodată. Meritul îi aparține Danei Oniga, autoarea paginii de Facebook Constantin Brâncuși, pasionată de istorie și de artă, care cunoaște orașul ca-n palmă. Eram în tren când Gabriela Solomon de la My Secret Romania ne-a făcut legătura și, pentru că avea timp liber, Dana a venit să ne însoțească pe mine și pe Adrian. Am petrecut împreună 5 ore și 13 kilometri, traseu la finalul căruia am dormit neîntoarsă 10 ore.

Am vorbit pe urmă cu Dana, de meserie inginer constructor, ca să vezi și tu de ce merită să dai o tură până la Tîrgu Jiu, un oraș în care am reușit să mănânc o pizza cu 11 lei și să beau bere la 4 lei.

DSC_0051.JPG

Dana Oniga în față la Poarta Sărutului din Tîrgu Jiu.

Cine ești tu, Dana Oniga și cum ai devenit pasionată de istoria Tîrgu Jiului și-a lui Brâncuși?

Sunt locuitor al celui mai important oraş-târg de pe Jiul de Sus, oraş în care Constantin Brâncuşi a lăsat singura sa operă monumentală. Cred că am toate ingredientele pentru a deveni pasionată de ambele.

Cum este Tîrgu Jiul în care ai crescut și cum este el azi?

Târgu-Jiul era pe vremuri un orăşel cu iz patriarhal, ca mai toate oraşele de provincie. Avea o gară frumoasă, construită în 1888, care, din nefericire, 100 de ani mai târziu, la ieşirea ei din garanţie, a fost dărâmată, pentru a face loc unei clădiri inutil de mari cu un aspect nu tocmai plăcut. Aceeaşi soartă au avut-o marea majoritate a caselor vechi din centrul oraşului, care au fost „răpuse” de iureşul demolarilor din anii 80, făcând loc blocurilor gri. Îmi e dor de centrul vechi în fiecare zi. De asemenea, spaţiile verzi s-au restrâns, iar la cele rămase se simte lipsa unui specialist peisagist.

fosta primarie a orasului actuala  prefectura.jpg

Fosta primărie a orașului, actuala prefectură, una dintre clădirile conservate. În fața ei se află mausoleul Ecaterinei Teodoriu.

Ce ar trebui să știe oamenii despre Tîrgu Jiu și Brâncuși, înainte de a ajunge acolo?

Când spui „Târgu-Jiu”, spui „Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, luptele de la Podul Jiului, spui Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoriu, Josif Keber, Gheorghe Magheru, Vasile Lascăr, Arethia şi Gheorghe Tătărescu. Deci aveţi ce vedea şi auzi aici.

Cum e Tîrgu Jiu la prima vedere pentru un necunoscător? Cum e Tîrgu Jiu, de fapt, pentru cel care știe să-l privească?

La prima vedere, poate părea un oraş banal, de provincie, oraş în care crezi că nimic nu te va surprinde. Sunt, însă, atâtea poveşti frumoase despre oameni, întâmplări şi locuri, clădiri vechi. De exemplu, Parcul Central al oraşului, acolo unde se află Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, este un parc pădure naturală, printre puţinele de acest fel din ţară. A fost amenajat în fostul zăvoi al oraşului şi inaugurat în 1864 sub numele de „Belvedere-Ştirbey”. Câţiva dintre arborii seculari, ai fostului zăvoi, mai pot fi văzuţi şi astăzi. Apoi, la începutul secolului al XX-lea, parcul a fost reamenajat cu ajutorul arhitectului-peisagist francez, Edouard Redont, cel care a amenajat Parcul „Carol” din Bucureşti sau Parcul „Nicolae Romanescu” din Craiova. În 1937, odată cu amplasarea Mesei şi a Porţii, Brâncuşi a regândit dispunerea aleilor, ajutat de arhitectul-peisagist german Frederick Rebhun, cel cu care va lucra şi la Parcul Coloanei Fără Sfârşit.

podul ferdinand cel care a stat marturie luptelor din 1916

Podul Ferdinand a stat mărturie la luptele din Primul Război Mondial, în anul 1916. El a fost însă mutat și azi face legătura, tot peste Jiu, între Parcul central și o insuliță.

Tu ții pagina de Facebook Constantin Brâncuși. De ce faci asta și ce se întâmplă pe acea pagină?

Pagina o fac din sus-amintita pasiune şi pentru a-l face pe Brâncuşi cunoscut cât mai multor oameni. Nu sunt mulţi cei care ştiu despre el că a fost un foarte talentat fotograf, un gânditor (vezi aforismele sale), un vizionar, un pasionat de gastronomie-gătea fantastic, că ştia să cânte la vioară şi la fluier, că avea o colecţie impresionantă de discuri  cu genuri muzicale extrem de diverse, că-şi confecţiona singur sisteme de sonorizare şi câte şi mai câte. Cu alte cuvinte, încerc să fac cunoscută personalitatea complexă a lui Brâncuşi.

De asemenea, am făcut un album cu operele artistului, grupate pe muzee, astfel încât să ştii exact ce ai de văzut în cazul în care te afli într-unul din oraşele respective.

Mai există un album intitulat „Drumurile Gorjului”, în care am adunat fotografii ale caselor tradiţionle din Gorj, costumelor populare din zonă, ceramicii autentice, ţesăturilor. Toate cu scopul de a înțelege mai bine de unde vine Brâncuşi, de unde-şi trage obârşia.

Brâncuși era pasionat să fotografieze și să filmeze. Aici e o filmare făcută de el în anii 1937-1938 în fața casei din Tîrgu Jiu unde a locuit vreme de un an și unde țăranii din satele din apropiere veneau să vândă ce aveau mai bun.

Ce ar trebui să știe oamenii despre Constantin Brâncuși?

Ar trebui să ştie că pionierul sculpturii moderne a fost un ţăran român -cu şcoli, ce-i drept!- din Hobiţa Gorjului.

De ce Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuși de la Tîrgu Jiu este o lucrare unică în lume?

Eu cred că este chintesenţa operei brâncuşiene. Inclusiv în atelierul reconstituit la Centrul Pompidou din Paris veţi vedea mese rotunde de piatră, scaune pătrate de lemn, o poartă de lemn, coloane fără sfârşit, „Sărutul”- cu versiunile sale. Simplitatea şi totodată profunzimea țăranului român cioplitor în lemn şi piatră.

Cu alte cuvinte, român fiind, te vei regăsi, iar străin fiind, vei simţi româneşte. Nu cunosc un ambasador mai bun al nostru, decât Ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu!

mijlocind intalnirea dintre ia de gorj si maiastra lui brancusi la tate modern gallery londra

Dana, îmbrăcată în ie, privește Pasărea Măiastră a lui Brâncuși la Tate Modern, în Londra, unde se află din 1973.

Cum ar trebui să ne uităm la acest ansamblu odată ajunși la Tîrgu Jiu? Care e cheia corectă în care să privim lucrarea?

Ansamblul a fost ridicat pentru a aduce un omagiu eroilor gorjeni care s-au jertfit în luptele de la Podul Jiului, din octombrie 1916. Drumul sufletelor eroilor începe de la Masa Tăcerii, amplasată chiar lângă Jiu – care poate simboliza inclusiv o masă de pomenire pentru cei duşi -, trece apoi pe sub Poarta Sărutului, ca pe sub un Arc de Triumf, totodată marcând trecerea în Lumea de Dincolo şi se continuă până la Coloana Fără Sfârşit, care, la fel ca stâlpii de tindă ai caselor tărăneşti, face legătura dintre pământ şi cer.

Înainte de a ajunge la Tîrgu Jiu, ce anume ar trebui să citească și să vadă un pasionat de Brâncuși pentru a-l înțelege mai bine?

Le recomand aforismele artistului, adunate laolată de Sorana Georgescu-Gorjan în „Aşa grăit-a Brâncuşi”. Doamna Gorjan este fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan – cel care a dat soluţia tehnică a Coloanei Fără Sfârşit-, şi unul dintre cei mai avizaţi oameni în materie de „Brâncuşi”.

un coltisor din vechiul tg jiu.jpg

Un colțișor din Tîrgu Jiu vechi.

De ce nu e Tîrgu Jiu un oraș cu boom turistic când are acolo absolut tot ce-i trebuie pentru a fi unul?

Multe obiective turistice din oraş nu au indicatoare sau plăcuţe informative. Cum altfel poţi să ştii de existenţa lor? De exemplu, la statuia lui Tudor Vladimirescu nu există o minimă informaţie, iar bietul Tudor e „înghiţit” de boschetele crescute haotic. Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu aşteaptă o bine-meritată resturare. La fel şi casa marelui pictor Josif Keber, probabil cea mai frumoasă casă din Târgu-Jiu. Sunt destule case vechi care ar merita o plăcuţă informativă cu numele arhitectului sau a personalităţii care a locuit-o.

Toate acestea ar ajuta, cu siguranţă.

Iar dacă oraşul ar avea un aeroport, ar creşte cu siguranţă numărul turiştilor străini. Poate atunci am putea vorbi de un „boom”.

in costum de gorj la muzeul satului  de la curtisoara.JPG

Dana, în costum popular, la Muzeul Satului de la Curtișoara.

Ce ai face tu dacă ar depinde de tine ca, de mâine, orașul să devină un centru de atracție turistică a României?

Aş revizui culorile faţadelor clădirilor şi ale mobilierului urban (a se citi bănci, coşuri de gunoi, arteziene, cişmele) care, în prezent, lasă mult de dorit, aş încerca să restaurez casele emblematice ale oraşului, să pun în valoare monumentele prin informaţii cât mai interesante şi utile, să fac tururi pietonale ghidate, inclusiv pentru localnici, care, la rândul lor, să poată spune poveştile mai departe.

Standard

4 gânduri despre „Dana Oniga, ghidul meu din Tîrgu Jiu, îți spune de ce merită să vizitezi orașul în care Constantin Brâncuși a lăsat singura sa operă monumentală

  1. nicu pavel zice:

    De ce,,Ansamblul Monumental Calea Eroilor-Constantin Brancusi”a fost…,,CIUNTIT”de una din opere ,respectiv MASA DACICA,situata initial dincolo de Coloana Infinitului-parte integranta a complexului ???!!! Actualmente aceasta ZACE -fara nici-o explicatie- in gradina Casei Ganescu de langa Prefectura ,DE CE ???!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s