Oameni, Timp liber

În inima Transilvaniei

Mi-am dat seama recent că unul dintre motivele pentru care îmi place să plec din București în weekend e ca să dorm mult și bine măcar o noapte. Un somn profund, liniștit și odihnitor cum acasă nu prea îmi mai iese de mult timp. Nu pentru că aș avea neliniști sau frământări sau gânduri care mă țin trează, ci pentru că, cumva, în jur e mereu zgomot de fond.

Așa că m-am bucurat enorm când am ajuns weekend-ul trecut în Saschiz, județul Mureș, o comună aflată la 20 de kilometri depărtare de Sighișoara, la o pensiune nouă și frumoasă, Keisd, pierdută pe niște străduțe departe de șoseaua principală. Locul e proiectul și munca de cinci ani a unor oameni care au avut curajul să își facă pe fonduri europene o casă primitoare, nu însă fără emoții, căci de la plan la realitate e mereu un drum lung și adesea doar cu încredere și nervi de oțel poți duce la capăt visul. Dar asta e o poveste pe care să v-o spună gazdele dacă ajungeți acolo cândva!

atnony stanley biserica fortificata

Biserica fortificată din Saschiz. Foto: Anthony Stanley

După un drum cu mașina de aproape cinci ore pe un drum liber – București – Ploiești – Săcele – Brașov – Saschiz (o variantă ideală la mereu aglomeratul DN1), am ajuns într-o comună tipic transilvăneană, cu case colorate, cu ziduri groase și porți imense care nu te lasă să vezi nimic de partea cealaltă. Am intrat pe poarta pensiunii pe la cinci după-amiaza și ne-am luat imediat camera în primire, una frumoasă, foarte curată, cu priveliște la cetatea fortificată, așa cum sunt multe în zona aceea.

Din cauza vremii reci însă și a timpului scurt pe care l-am avut la dispoziție, am hotărât că vom reveni la primăvară pentru plimbări în zonă pentru că e foarte multă natură și, deci, să descoperi la pas ce-are locul de oferit e o alegere bună de petrecere a timpului liber. În plus, gazda ne-a spus că Saschizul oferă 100 de kilometri de pistă pentru biciclete așa că cine iubește forma asta de mișcare, se poate bucura de ea din plin.

De aceea, am ales să dăm o fugă la Sighișoara pentru o ciorbă de fasole-n pită la Martini și Habermann, un loc cu istorie de lângă cetate, care există de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Apoi am băut un vin românesc la Villa Vinea Vinothek and Bistroun soi gustos de la Târnăveni pe care l-am cunoscut prima dată, cu ocazia asta.

Sighișoara era mai animat decât de obicei în perioada asta (întâmplător, ultima dată când am venit aici a fost anul trecut, tot în februarie) pentru că ieri a avut loc aici a doua semifinală a Eurovisionului. Un eveniment care pe unii i-a bucurat, iar pe alții nu, fiindcă a fost plătit din bugetul local și, firește, oamenii care locuiesc acolo consideră că sunt alte priorități care merită banii ăștia.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sighișoara e singura cetate medievală încă locuită. Foto: www.dangerous-business.com

Însă Sighișoara e mereu o idee bună, căci are farmec de fiecare dată. E singura cetate medievală încă locuită și e parte din patrimoniul universal UNESCO așa că nu e de mirare că e plin de turiști și că, indiferent de problemele locale, aceștia sunt fascinați de frumusețea unui loc unic. Sighișoara e un oraș în care mi-am perecut aproape fiecare vară în timpul liceului când veneam cu prietenii mei la Festivalul Medieval.

La fel ca Sighișoara, și Saschizul e sub patronaj UNESCO. Aproximativ 600 de case săsești sunt protejate prin lege, alături de castelul țărănesc și cetatea fortificată. Proprietarii care renovează după ureche casele de patrimoniu se aleg cu dosar penal și, din păcate, unii nu înțeleg de ce termopanul, de exemplu, nu e o alegere bună pentru o astfel de casă. Respectarea acestei legislații e în acest an cu atât mai importantă cu cât 2018 e Anul Patrimoniului European, deci fiecare țară ar trebui să aibă un plan bine pus la punct cu ceea ce îi e specific și o reprezintă.

keisd

Curtea pensiunii Keisd din Saschiz

Până acum, cea mai cunoscută localitate din zonă, și un exemplu de bună practică, e Viscri, în județul Brașov, devenită populară datorită Prințului Charles. Acolo oamenii și-au dat mâna și au înțeles că doar împreună, ajutându-se, vor putea transforma locul într-unul căutat de turiștii care vor să simtă pe pielea lor cum e viața simplă de la țară.

 

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s