Oameni, Timp liber

Nicolas Jaar compune muzică din greșeală

O nouă zi la Unfinished Festival 2018, un nou prilej să scriu despre ce am văzut acolo și de a-mi face, iar, mea culpa pentru că nu am fotografiile mele bune de publicat. Sunt într-un loc atât de frumos, Muzeul Național de Artă al României, și mă plimb prin săli superbe și nu pot să vă arăt asta. Da, imaginile cu ce se întâmplă acolo, vor apărea în zilele următoare, dar asta nu mă consolează prea tare, faptul că nu le am și eu ca să însoțească aceste texte mă supără. Dar să mă bucur mai bine de ceea ce este decât ceea ce nu este și să vă povestesc despre a doua zi de magie, care mi-aș fi dorit să nu se mai încheie.

Dialogul dintre compozitorul și artistul de muzică electronică Nicolas Jaar și Farah Nayeri, jurnalistă de la The New York Times a fost o experiență minunată și ruptă de realitate. Sentimentul irealului îl trăiesc oricum de două zile datorită vorbitorilor pe care i-am văzut acolo sau a întâlnirilor dintre oameni extraordinari aduși laolaltă în dialoguri publice. Aș fi vrut să zic că e ca un get together la bere, dar că nu avem berea, însă aș minți, avem și bere, la discreție, în frigiderele amplasate prin muzeu (mulțumesc sponsorilor).

NICOLAS JAAR e un tip adorabil, simplu, drăguț, ușor timid, un fel de the boy next door, un gen care mie îmi place foarte mult (așa e și prietenul meu, hi hi). Un băiat pe care îți vine să-l pupi toată ziua fiindcă e pur și simplu drăgălaș în blugii lui negri, o cămașă albastră cu helancă pe dedesubt (asta a fost puțin ciudat) și cu o pereche de adidași care par cu trei numere mai mari, dar e stilul acela american foarte în vogă anul acesta, dad shoes (căutați denumirea pe Google, o să înțelegeți ce vreau să spun). Figura lui Nicolas mi-a adus aminte de alt băiat dulce a muzicii internaționale, Bonobo, și adesea am avut senzația că-s unul și același.

Farah Nayeri de la The New York Times și-a făcut temele în ceea ce-l privește și a condus interviul cu hotărâre scoțând interacțiunea din banal – întrebare și răspuns și tot așa. Ea a construit mai degrabă o poveste în fața ochilor noștri, astfel încât, până la final, am reușit și noi, cu ea, să intrăm în sufletul lui Nicolas măcar un pic. Mi-ar fi plăcut să fiu în locul ei, iubesc interviurile și pe măsură ce îi ascultam, aveam și eu idei despre cum aș fi făcut treaba în locul ei. Un lucru nu mi-a plăcut la Farah, caracterul egocentric al unor întrebi, de tipul ”Stai să-ți zic mai întâi despre mine, că semănăm la treaba asta și apoi îți lansez întrebarea.” Însă nu voi fi prea critică cu aspectul ăsta, până la urmă ea e cea care bate străzile New York-ului și scrie la o publicație ale cărei cuvinte le sorb.

jaar.jpg

Nicolas Jaar și Narah Fayeri la Unfinished Festival 2018

”I have no idea what I am doing most of the time,” a spus Nicolas despre muzica sa pe care a numit-o ”looping mistakes.” Într-un fel înțeleg ”greșeala” de a crea ceva, dar cu siguranță atunci când te așezi la lucru există intenția. Nu știi dinainte ce va ieși, dar speri să iasă totuși ceva, mintea îți e la ceea ce ai de făcut, nu e ca și când mături prin casă și dintr-o dată ți se arată pe portativ niște sunete muzicale care se iau de mână și țopăie în armonie.

De fapt, lui Nicolas, treaba cu sunetele care dansează pe portativ nici n-ar putea să i se întâmple pentru că el nu are școală de muzică, e un om self made, adică a învățat pe cont propriu ceea ce știe. Spune că-n viața lui a luat 5-6 lecții de pian și acum studiază clarinetul, un instrument care i s-a părut interesant, după ce l-a folosit, pe post de țipăt, într-un concert. ”Eram supărat din cauza a ceea ce se întâmplă în lume și, în loc să țip în microfon, am suflat tare într-un clarinet, acela a fost strigătul meu,” explică Nicolas.

Îmi place curajul acestor oameni care fac din pasiune și intuiție munca lor și chiar dacă habar n-au cum stă treaba din punct de vedere formal, asta nu-i împiedică să creeze și, uneori, să și dea lovitura din motive care cred că le scapă și lor, dar cu care ceilalți rezonează. La cei 28 de ani pe care îi are, criticii susțin că muzica tristă a lui Nicolas e o consecință a despărțirii părinților lui timp de 9 ani și a navetei Chile – New York – Chile – New York pe care a tot făcut-o în primii ani de viață și care par că l-au destabilizat. Ca-n orice poveste demnă de spus, părinții sunt de vină, haha!

Nicolas a crescut mai degrabă singuratic și a spus că prietenii mamei lui erau și prietenii lui, iar moderatoarea a replicat că înseamnă că e in touch with his feminine side, observație care i-a adus bujori în obrăjori, ceea ce mi s-a părut foarte simpatic. Rundele de discuții au fost întrerupte de fragmente din piesele lui care se potriveau contextului și mi s-a părut frumos să ascultăm acele bucăți, chiar în prezența creatorului. E o priveliște interesantă să îi vezi pe artiști în prezența propriei creații, căci reacțiile sunt diverse, unii sunt mândri, alții rușinați și tot așa.

big

Nicolas Jaar spune că, adesea, muzica lui se naște din întâmplare

”I am beyond the layer of identity, I am trying to build my own sense of self that is beyond nationality,” a spus Nicolas, care locuiește și muncește în New York, locul în care, la 17 ani, a pus pentru prima dată muzică la o petrecere în cartier și, de acolo, lucrurile au mers tot în sus. Ca un fapt interesant ar mai fi că absolvit Literatură Comparativă pentru că a crezut că își dorește să scrie, însă în timpul studiilor și-a dat seama că de fapt vrea să învețe despre scriitori, despre tehnicile lor și despre ce-i determină să scrie așa cum o fac. Lucrarea lui de licență a fost despre William Faulkner, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1949, dar pe care eu nu am putut niciodată să-l citesc că nu mi-a plăcut. Sîc!

Citește despre Jason Silva la Unfinished Festival 2018.

Citește despre Tehching Hsieh la Unfinished Festival 2018.

Citește despre Ayesha Wazir la Unfinished Festival 2018.

Citește despre Esther Perel la Unfinished Festival 2018.

Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s