5 pași pentru mai multă prezență

În ultimul text discutam cu voi câteva idei despre cum să fii mai conștient în 2020. Câțiva dintre voi m-ați întrebat ce fac eu concret pentru asta, așa că în următoarele rânduri o să vă povestesc câteva dintre lucrurile pe care le fac și care, pentru mine, funcționează. Sunt lucruri pe care, poate, le-ați mai citit în alte părți, deci cu siguranță unele vă vor fi familiare, însă, de obicei, nu lipsa de cunoaștere a unor tehnici ne împiedică să ne ducem anumite practici la capăt, ci lipsa de … consecvență.

De exemplu, eu mă ”lupt„ cu lipsa de consecvență când vine vorba despre sport. Pur și simplu nu pot să mă disciplinez și să fac asta măcar de 2-3 ori pe săptămână, deși beneficiile le cunosc prea bine și mereu mă simt mai bine după o oră de sport. Mă gândesc mereu că dacă aș putea fi la fel de consecventă cu sportul precum sunt cu scrisul, ar fi grozav. Din păcate, îmi dau silința să găsesc un ritm care să funcționeze pentru mine, îmi dau silința să fiu prezentă în zone ale vieții mele unde simt că aș putea să fac un pic mai mult.

A fi prezenți în propriile vieți nu e un task pe un to do list pe care-l bifezi și cu asta ai încheiat. Ci este o practică de-o viață pe care, cu cât o repeți mai mult, cu atât îți devine mai naturală. Pentru mine, să fiu prezentă înseamnă să nu mai ascult fiecare gând care-mi trece prin minte și să trăiesc la nivelul inimii. Nu e mereu ușor. Sunt multe situații în care am 2673 de gânduri-prejudecăți, în timp ce-s în situația respectivă, doar ca să constant la finalul ei că deznodământul n-are nimic de-a face cu imaginația mea. Despre o astfel de situație o să vă povestesc în curând, căci am avut parte de ea chiar pe 1 ianuarie 2020.

Se spune că ultimul lucru pe care Buddha l-a predat discipolilor săi a fost ”îmblânziți-vă mințile”. În cartea ”O minte profundă”, Dalai Lama spune că ”lumea exterioară și experiența pe care o trăim în relație cu ea este proiectată pe ecranul alb al conștiinței noastre. Dar nu e altceva decât o poveste, o iluzie”. Ce vrea să spună cu această observație? Că vedem lumea nu așa cum e ea, ci așa cum suntem noi și fiecare dintre noi e un produs al ideilor din familie, din școală, de la prieteni, culturale etc. M-am întrebat adesea când știu că ideile mele sunt chiar ale mele, nu ceva ce duc mai departe din tot ceea ce aud în jur? Încă meditez la acest lucru.

Așadar, iată care sunt cei 5 pași pe care îi aplic pentru mai multă prezență în viața mea și pentru o conștiință cât mai trează:

1. UN SOMN ODIHNITOR

Dorm, de când mă știu, 8-9 ore pe noapte. De atâtea ore am nevoie ca să pot să funcționez la capacitate maximă în fiecare zi. Prețuiesc odihna și i-am văzut beneficiile în repetate rânduri, în contexte în care a trebuit să dau mai mult randament profesional sau să îmi păstrez calmul ca să rezolv o situație. Am văzut, pe pielea mea, de asemenea, cum lipsa de somn mă transformă într-un monstruleț irațional. Un somn odihnitor înseamnă, pentru mine, luciditate, capacitatea de a-mi vedea propriul creier ca un bec care luminează puternic pentru că e încărcat la maxim și, din acest lucru, decurg numai lucruri bune. În mod natural, de ani de zile, merg la somn oricând între 22.00-23.00 seara și mă trezesc la 6.00 – 7.00 în fiecare dimineață.

2. MEDITAȚIE

Când mă trezesc, înainte de a-mi începe ziua, îmi acord 5-10 minute de liniște, în care încerc să îmi setez intențiile pentru ziua care tocmai a început. Setarea intențiilor nu e un to do list pe care îmi propun să-l bifez, ci, pentru mine, e mai degrabă setarea unor atitudini cu care vreau să pornesc la drum: să îmi fac treaba bine, să fiu atentă cu oamenii din jur, să îi ascult, să fac mai degrabă bine decât rău în ziua respectivă. Tot Dalai Lama spune că toate ființele vii își doresc fericirea (budismul afirmă, de fapt, acest lucru) și, cu ideea asta în minte, să încercăm să facem bine celor din jur, iar, dacă nu putem așa ceva, măcar să nu le facem rău. Cam asta e, ce-mi propun, în linii mari, la început de zi, când aerul e încă proaspăt și mintea mea încă fresh, netulburată de alte gânduri sau probleme.

3. PRIMESC ADVERSITĂȚILE CU INIMA DESCHISĂ

Aici e cu adevărat testul, înțelegerea faptului că orice situație grea sau orice persoană dificilă care ne iese în cale e un prilej să exersăm toate lucrurile teoretice – somnul bun, meditația, alimentația sănătoasă, mișcarea – și să vedem cât am învățat cu adevărat atunci când o situație o cere. Așa că atunci când am parte de o situație mai grea în viața mea, primul lucru pe care-l fac e să respir adânc și să mă gândesc cum să răspund sau dacă să răspund momentului respectiv. Paradoxul e că fără aceste momente grele, nu am putea ști dacă suntem pe drumul bun cu practica noastră, dacă am înțeles ceva din efortul conștient depus zi de zi. Budismul afirmă că suferința e inevitabilă, deci, dacă așa stau lucrurile, și experiența ne-o arată de atâtea ori în decursul vieții, nu putem decât să o primim cu inima deschisă și să înțelegem că nu situația în sine contează, ci felul în care noi alegem să răspundem.

4. FAC YOGA (SAU ALT TIP DE MIȘCARE FIZICĂ)

Scriam la începutul acestui text că sportul e călcâiul lui Ahile în ce mă privește și că îmi dau silința să fiu consecventă în practicarea lui, deși, momentan, nu îmi prea iese. De ce îmi dau silința în continuare? Pentru că sunt conștientă de beneficiile pe care mi le aduce atunci când îl practic măcar de 2-3 ori pe săptămână – de la felul în care arăt, la mobilitate și flexibilitate și până la forță și postură – schimbările în bine la un om care se mișcă la o intensitate moderată se văd imediat. Cu toate astea, zilele acestea sunt la începutul unui challenge de yoga de 30 de zile cu unul dintre instructorii internaționali pe care-i urmăresc cu cel mai mare drag, Adriene. În fiecare an, Adriene face un astfel de Challenge pe care oricine îl poate practica, indiferent că știe ce e yoga sau nu. E pur și simplu o tipă cu inimă mare și mult umor și orice practică alături de ea e o binecuvântare. Plus că îl are alături pe cățelul Benji, o frumusețe. Challenge-ul acestui început de an se numește HOME și a început pe 1 ianuarie, deci dacă vrei s-o apuci de undeva cu mișcarea, HOME e o idee bună. Totul e gratuit!

5. ÎNCERC SĂ FIU CONSECVENTĂ

Am tot scris despre consecvență pe parcursul acestui text și asta pentru că să practici obiceiuri bune nu e a one time thing după care, brusc, vezi rezultatele bune, ci un proces de-o viață. Fie că vorbim de munca noastră, de un hobby la care vrem să fim mai buni, de sport sau de meditație, consecvența înseamnă să exersăm constant ca să putem să vedem îmbunătățiri și eventual rezultate în propria persoană. Chiar dacă practicile de tip spiritual sunt la modă acum (și foarte bine că ele devin parte din cultura noastră!), a înțelege sensul, beneficiile și rostul lor nu e ceva ce apare peste noapte, ci prin exersare continuă, aproape pe nesimțite, ca și când, dintr-o dată, în inima ta știi că știi.

Sper ca ideile de mai sus să vă fie de folos și din ele să luați ceea ce credeți ce cuviință. Nu uitați însă că nu e vorba de niciun concurs sau cursă contra cronometru. Toate sunt idei benefice pentru ca voi să vă simțiți mai bine, mai lucizi, mai echilibrați și mai pregătiți să fiți în mijlocul acțiunii, zi de zi, ca magicieni, nu ca spectatori.