Autobuzul, noua agora

by Andreea

Ina a avut mereu cele mai amuzante povesti din autobuze. Imi amintesc ca, de fiecare data cand calatorea cu mijlocul de transport, culegea cel putin o poveste pe care, odata ajunsa la sediul in care lucram impreuna la vremea aia, o spunea tuturor. Eu, cu toate ca ascult muzica tot timpul, am intrat in randul oamenilor ca Ina cu predilectie saptamana asta cand autobuzele au fost adevarate spatii de dezbatere. Si, fiindca din respect pentru ceilalti chiar dau muzica mai incet cand sunt in autobuz, am ascultat cateva dintre subiectele pe marginea carora se naste fierbanteala in opinii si in glasul calatoriilor. De departe, conduce tema “prapastiei dintre generatii”.

La Piata Romana, locul in care, de obicei, incepe saga discutiilor, s-au urcat intr-un 301 un tip cu dreadlocks si prietenul lui, amandoi undeva pe la varsta liceului. Au deschis larg un geam, lucru pe care il fac si eu in perioada asta fiindca majoritatea ferestrelor sunt ferecate bine. Teama de curent bantuie. La un moment dat, o doamna mai in varsta spune autoritar: “Inchide geamul!”. Tipul cu dreadlocks vorbea la telefon si, pesemne, fie n-a auzit-o, fie a ignorat-o. Batranica a repetat ca vrea geamul inchis. Vazand ca nu are vreun rezultat, spiritul cetatenesc dintr-un alt calator si-a spus cuvantul si s-a indreptat spre fereastra s-o inchida. A si facut asta, insa a tras-o numai putin. Batranica nu s-a lasat: “Inchide-o domne de tot”.

Tanarul cu dreadlocks incepuse bine autoapararea: “Nu vreau sa-l inchid de tot. Mie mi-e cald”. De aici, varsta a treia a ripostat: “Ce obraznici domne. Pai sigur, nu va uitati la ei cum arata. Nici parintii nu mai au ce sa le faca la varsta asta”. “Mamaie, faci umbra pamantului degeaba”, a continuat, gresit, cel cu dreadlocks, moment in care, oricat as fi fost de partea lui la inceputul discutiei, raportarea mea la situatie a devenit neutra fiindca, in felul sau, fiecare dintre parti parea c-a luat-o pe ulei si-ncepuse sa se comporte prosteste. Un barbat a facut imprudenta: “De la Revolutie incoace, parca au luat-o toti razna”. Atat le-a trebuit baietilor: “Ah, nu, nu iar subiectul asta cu nenorocita aia de Revolutie. Nici macar nu eram nascuti atunci si, an de an, ne bagati Revolutia asta pe gat”. Dupa ce si-au mai adresat, reciproc, vorbe de ocara, la Perla, baietii au coborat.

Pana la piata Dorobanti, biserica de vizavi de Liceul I.L.Caragiale s-a dovedit adevarata alinare. “Doamne-ajuta si apara”, au spus femeile dupa care si-au facut cruce rugandu-se, poate, ca Cel de Sus sa vegheze mai alert asupra a ceea ce li se intampla lor pe pamant si sa le pazeasca de alti tineri care, toropiti de caldura, ar putea deschide, in semn de ura vizavi de bunicii tarii, toate geamurile din autobuze…

0 comment

You may also like

0 comment

Sky May 7, 2010 - 3:51 pm

Haha, ce rugaciune ai bagat la final :))

Reply
Andreea May 7, 2010 - 3:54 pm

=)))

Reply
Cocunus May 9, 2010 - 9:26 am

hahahahahahahaha… ce societate trista 🙁

Reply
iustin May 11, 2010 - 10:08 am

cred ca romanii sunt singura natie de pe pamant carora le e frica de curent :))
nu am mai auzit la nimeni altcineva sa aiba probleme cu geamul deschis

chiar am dat de un site..intampltor..al unor americani care ofereau sfaturi legate de romania pentru other fellow american travellers..scriau ceva de genul ” oricat de cald ar fi afara niciodata sa nu cereti unui roman sa deschida geamul..romanii cred ca miscarea aerului aduce boli”

(not particularly related to ur post, insa it reminded me of this)

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: