Bețivul

by Andreea Vasile

Sunt în stația lui 381 pe bulevardul Dimitrie Cantemir. Abia am ieșit de la sală și dau pe gât o sticlă de apă de 1 litru. De fiecare dată când înghit, strâng din buci. Mă dor de mor.

*

Uite autobuzul! Mă urc. Ascult muzică și mă uit absentă pe geam. Enumăr în gând: covrigi, șaorma, pizza, magazine, muzeu, Universitate, Tui Travel, parfum, bulevard, ce clădire mare, Eva. Asta văd, asta procesez. Abia aștept să ajung acasă, să mănânc, să fac duș, să văd un serial, să stau în fotoliu, să mă relaxez, să mă doară corpul, că, da, mă doare iar, dar doare a victorie. Pute, ce e asta? Dintr-o dată pute. Lângă mine sunt două cupluri, nu, nu, nu sunt ei, dar ceva miroase rău, îmi mută nasul, mă enervez, era o seară așa frumoasă. Vine stația, lasă că văd eu ce și cum, mă apropii de ușă, uite-i, i-am mai văzut, ea și el, mereu rangă și o fată ce pare a fi copilul lor, dar la fel de bine ar putea fi amanta lui. Sau a ei. Lumea coboară, ei se rostogolesc, mergem în aceeași direcție, norocul meu.

*

Mașinile trec în viteză pe bulevardul Magheru, vrrrrrum, vrrrrruuuuuum, zici că sunt la curse. Sunt lângă familia cu grade-n sânge. El tot dă să traverseze.

-Ține-l, bă, că moare!, strigă un cetățean.

E deja mort, îmi zic, pariu că n-ar simți nimic, ar fi un deces scurt, la obiect, cu multă mizerie la fața locului, e drept, dar fără prea mari of-uri, alcoolul cred că l-a conservat atât de bine că și mort ar arăta ca viu cel puțin până dă din nou căldura, la primăvară. Hop, uite că vrea din nou să treacă strada, o mașină îi ridică haina cu viteza ei.

-Băăăă, mori, băăăă, nu muri!, îi strigă nevastă-sa sau cine-o fi și-l trage de geacă. Bețivul râde și trage cu ochiul la mine. Cred că se uită prin mine. Dar îl privesc în ochi și-i întăresc și eu dorința femeii.

-Nu muriți, mai bine faceți un duș!

mhm

0 comment

You may also like

0 comment

ilak77 October 15, 2013 - 9:12 pm

Ma intreb oare ce dureri, regrete sau nenorociri sau pur si simplu ce fel de evenimente din viata lui pot aduce un om in starea de a nu-i mai pasa daca moare sau mai traieste. Cred ca de multe ori trecem pe langa oameni si-i judecam superficial, lasandu-ne pacaliti de aparente. Pentru orice exista un motiv. Nimeni nu-si doreste sa devina un imputit betiv al strazii cand exista optiuni mai bune.

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: