Cabana Aninișanca: pe-un picior de plai, pe-o gură de rai

by Andreea Vasile

Ultimul #OlteniaBrunch din 2020, organizat de Gate to Romania și Asociația My Transylvania, a avut loc la Cabana Aninișanca, în comuna Crasna, unde oaspeții, găzduiți de familia Brînzan, au avut ocazia să afle despre cozonaci, despre zonă și despre două colecții etnografice din zona Gorjului, cea a Luminiței Brînzan și cea a Dacianei Ungureanu din Novaci, unde în 2018 a avut loc primul brunch dintr-o serie care azi se află în cel de-al treilea său an de existență. Evenimentul s-a încheiat cu o expoziție de cozonaci; au fost șase tipuri de cozonaci, creațiile doamnelor Maria Curcanu, Mihaela Popescu, Rodica Zgovancu, Daciana Ungureanu și Elena Piluță, care au povestit despre câtă muncă și câtă dragoste intră într-un cozonac.

Expoziție de cozonaci și degustare
Foto: Alexandru Petrescu

Cabana Aninișanca se află în comuna Crasna, situată în extremitatea de nord-est a jud. Gorj, la poalele Munţilor Parâng, la 33km de Tg.Jiu, reşedinţă de judeţ. Are ca vecini oraşul Novaci spre est, com.Voineasa/jud.Vâlcea spre nord-est, oraşele Petrila şi Petroşani spre nord şi nord-vest, com. Muşeteşti spre vest, com. Bălăneşti spre sud-vest, staţiunea balneoclimaterică Săcelu şi com. Ciocadia-Bengeşti spre sud. Descoperirile arheologice au dovedit că zona este locuită de peste cinci mii de ani, iar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani. Populaţia locală a fost supusă de-a lungul ultimelor două secole unor influenţe demografice şi implicit culturale legate de transhumanţa oierilor veniţi de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere etnocultural, comuna Crasna reprezintă o zonă de interferenţă dintre zona etnografică a Olteniei de sub Munte şi zona etnografică Mărginimea Sibiului.

Turmă de oi în fața porții cabanei Aninișanca
Foto: Cabana Aninișanca/ Facebook

Cabana Aninișanca este proiectul de suflet al familiei Brînzan. Toată energia și economiile acesteia s-au dus în acest loc pe care îl transformă în permanență într-o oază de liniște și relaxare atât pentru membrii familiei, cât și pentru oaspeții care vor să petreacă timp liber în mijlocul naturii, cu o pădure falnică la numai doi pași de cabană, în care pot explora în voie tot ce are aceasta de oferit. Am vorbit cu Luminița Brînzan despre copilăria în acest spațiu binecuvântat, despre cabana Aninișanca și despre colecția ei de ii și obiecte tradiționale.

Luminița, te rog să îmi spui câteva cuvinte despre tine…

Sunt un om! Asta îmi doresc să fiu, înainte de toate. Sunt mamă, soție, noră și fiica mamei mele, lucruri ce mă umplu de bucurie și mă fac să mă simt norocoasă.  Sunt mama a trei fete, Maria Izabela, Octavia și Marta. Maria Izabela si Octavia trăiesc în București, iar Marta, cea mai mică, este în ultimul an de liceu și se pregătește să susțină examenul de maturitate care va fi în vara anului viitor. Lucrez ca asistent de farmacie și pot să spun că este o meserie care pune la încercare calitatea umană, deschiderea și convingerea că ești acolo pentru a asculta și a înțelege.

O zi normală pentru mine înseamnă muncă 8 ore la serviciu (mai puțin sâmbăta și duminica), casă, familie, gospodărie -aici norocul cel mare fiind socrii mei care sunt în permanență conectați cu treburile gospodărești- și, desigur, mai sunt și activitățile legate de cabană, mai ales în cazul în care se anunță sosirea cuiva.

Întrega zonă a Olteniei de sub Munte e de un pitoresc remarcabil, aici dându-si mâna într-o perfectă armonie viguroase dealuri împădurite cu dulci poiene dădătoare de fânețe ori livezi de pomi fructiferi și vii.

Luminița Brînzan
Cabana Aninișanca, vedere din balcon
Foto: Cabana Aninișanca/ Facebook

Cum a fost să crești în această zonă din Gorj și ce simți că te leagă de locul pe care-l numești acasă?

M-am născut în această zonă, am crescut și am mers la școală și la horă, pentru că eu am prins vremurile când, de Sărbători, în sat se făcea horă. Copilăria nostră se apropie tare mult de cea pe care o descrie Ion Creangă în ”Amintiri din copilărie”, fără să exagerez câtusi de puțin. Minunăția consta în faptul că eram mulți copii. Pe drumul către școală, la păscut animele, la scăldat, la săniuș, la cules fructe de pădure știam să ne bucurăm împărțind o felie de pâine umezită cu apă și presărată cu zahăr, știam să ne asemănăm cu păsările ,,parașutând” din mesteceni tineri, cu vacile fiind pe Pisc.

Știam să fim solidari, să ne bucurăm de firescul lucrurilor, trăiam rânduiala și fiorul poveștilor spuse de o bunică mai în vârstă. Știam cu siguranță că va veni ploaia dacă vom pleca cu Paparuda în verile secetoase și sub nicio formă nu am fi lipsit noi copiii de la Deniile din Săptămâna Mare de la biserica din sat și mai ales din Vinerea Mare când se cânta Prohodul, apoi drumul spre casă după terminarea Deniilor. Toate acestea au fost magice!

Care este povestea cabanei Aninișanca?

Cabana este construită de familia noastră, familia Brânzan senior si familia Brînzan junior, noi locuim împreună, trăim și împartășim, suntem o familie. Construcția ei a început prin 1992, spre ea au fost canalizate resursele materiale, dar și mult suflet și dorința de a concretiza și deschide cărări, toate acestea fără a uita vreodată să mulțumim pentru binecuvântarea de a putea munci, de a face lucruri împreună. Din momentul în care a fost posibil, aici am sărbătorit momente importante pentru familia noastră, dar am organizat și evenimente și am oferit găzduire.

Locul în care este construită cabana e potrivit atât pentru relaxare, cât și pentru organizarea a diverse evenimente. De fapt, întrega zonă a Olteniei de sub Munte e de un pitoresc remarcabil, aici dându-si mâna într-o perfectă armonie viguroase dealuri împădurite cu dulci poiene dădătoare de fânețe ori livezi de pomi fructiferi și vii. Existența numeroaselor așezăminte monahale, adevărate monumente istorice și arhitecturale, situează această zonă pe locuri fruntașe în topul destinațiilor turistice.

Trăind într-o astfel de zonă cu un asemenea potențial turistic și unde tradiția este încă vie, nu ai cum să nu-ți dorești să împărtășești cu cei care sunt privați de toate aceste minunății.

Asta cred că este menirea noastră, să păstrăm vie tradiția oricât de greu ar fi, să-i îndemnăm pe oameni să guste, să atingă și să simtă autenticul românesc.

Luminița Brînzan

Cum a fost pentru familia Brînzan găzduirea unui brunch în acest loc?

Pregătirea pentru brunch a fost moment de bucurie, dar și de emoție, fiind primul eveniment de acest fel pe care l-am găzduit, ocazie cu care am scos în lume și lada de zestre cu colecția de cămăși tradiționale. Am fost încântată de interesul pe care l-am descoperit la oaspeți pentru bucatele noastre, pentru obiectele vechi expuse aici și cu ajutorul cărora am decorat cabana, pentru cămășile vechi colecționate.

Dintotdeauna mi-a plăcut să colecționez obiecte vechi tradiționale, fiecare având frumusețea și povestea sa specială, ocazie de a-i atinge pe cei care au fost înaintea noastră. Asta cred că este menirea noastră, să păstrăm vie tradiția oricât de greu ar fi, să-i îndemnăm pe oameni să guste, să atingă și să simtă autenticul românesc. Să facem cunoscut celor care caută odihna în aceste locuri însuflețite de o viață mai dulce și mai tihnită că suntem o bună alegere mai ales în contextul actual, când locurile retrase sunt căutate.

Acest eveniment a deschis pentru noi și nu numai pentru noi, ci și pentru localnicii producători de produse naturale și tradiționale, perspective noi, cumva descoperind noi posibilități de valorificare, și cred că asta este și ideea unui astfel de eveniment, oferă noi valențe turismului rural.

Pentru cabană îmi doresc să fie vie, să fie onorată de prezența și interesul oamenilor care caută liniștea, natura, tihna și savoarea vieții de la sat și, desigur, interes pe care noi să-l merităm din plin.

AFLĂ MAI JOS DOUĂ DINTRE REȚETELE DELICIOASE ALE FAMILIEI BRÎNZAN: TOCĂNIȚĂ DE PORC ȘI PRĂJITURĂ CU FOI DE BULION

TOCĂNIȚĂ DE PORC

Tocăniță de porc
Foto: Alexandru Petrescu

INGREDIENTE

  • 800 gr. pulpă de porc
  • 400 gr. ceapă tăiată cubulețe
  • 300 gr. ardei roșu tăiat cubulețe
  • 200 ml bulion

MOD DE PREPARARE

Se călește carnea, se adaugă legumele tăiate, dacă este necesar se adaugă 200 ml apă pentru a se prepara carnea și legumele, la final se adaugă bulionul, piperul măcinat, 1 foaie de dafin, sare după preferințe, puțin cimbru.

PRĂJITURĂ CU FOI DE BULION

Prăjitură cu foi de bulion
Foto: Alexandru Petrescu

Pentru foi

  • 15 linguri bulion
  • 15 linguri ulei
  • 9 linguri zahăr
  • 1 kg făină
  • 1 linguriță sare
  • esență vanilie

Se amestecă totul, se frământă, se împarte compoziția în 4 părți egale. Se întind foi de mărimea tăvilor de aragaz, se coc pe dosul tăvii pâna se rumenesc ușor.

Pentru cremă

  • 1 litru lapte
  • 250g unt
  • 7 linguri griș
  • 6 linguri zahăr
  • 1 praf de sare
  • esență vanilie
  • gem de prune

Se pune la fiert laptele din care se păstrează 200ml cu care dizlovăm cele 7 linguri griș și zahărul pe care le adăugam în laptele fierbinte ajuns la clocot, fierbem amestecând continuu câteva minute. Când grișul s-a răcit, se freacă cu untul, se adaugă esența, se asamblează prăjitura cu gemul între foile de le mijloc.

Câțiva dintre participanții la brunch-ul de la cabana Aninișanca
Foto: Alexandru Petrescu

Dacă vrei să trăiești și tu experiența unui astfel de brunch, dă like paginilor de Facebook Asociația My Transylvania și Gate to Romania

Citește cum a fost la brunch-ul de la Sitaru.

Citește cum a fost brunch-ul de la Govora.

Citește cum a fost brunch-ul din Runcu Gorjului.

Citește cum a fost brunch-ul de la Vatra Park.

Citește cum a fost brunch-ul de la Muscel.

Citește cum a fost brunch-ul de la Voineasa.

Interviul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

0 comment

You may also like

Leave a Reply

%d bloggers like this: