Felicia, inainte de toate

by Andreea

Felicia (Ozana Oancea) este stabilita in Olanda de 19 ani. Acolo are un baietel, pe Marc, si este divortata de Maarten, care acum are o noua familie. Ca in fiecare an, in loc sa se duca in locuri in care pestisorii iti mananca din palma, asa cum spune Felicia, vine in Romania, timp de doua saptamani, sa isi vada parintii. Fiecare excursie de acest fel se termina cu o acuta senzatie de oboseala.

Dna. Mateescu (Ileana Cernat) este mama Feliciei si tipul de femeie atoatestiutoare. Ea centreaza, ea da cu capul cand vine vorba de dialog pentru ca, desi pare ca are o comunicare cu fiica sa, aceasta este doar aparenta, in realitate fiindca preocupata ca numai propriul glas sa se auda. Santajul sentimental, specific parintilor ajunsi la varsta a treia, se regaseste si-n comportamentul d-nei Mateescu vizavi de fiica ei, Felicia, prin remarci de tipul “murim noi si-o sa poti sa fii fericita”. Mai mult, dna. Mateescu, in relatie cu sotul ei, este un caracter dominant, care isi trateaza barbatul cu afectiune si severitate, in acelasi timp, mai degraba ca pe un copil bolnav, neajutorat, decat ca pe egalul sau, ca pe un partener de cuplu. Dna. Mateescu este, prin excelenta, omul care le stie pe toate, care are o opinie despre orice.

In dimineata plecarii inapoi spre Olanda, unde Felicia trebuie sa ajunga neaparat fiindca fostul sot pleaca in vacanta cu noua familie si Marc, fiul, trebuie luat din tabara, traficul spre Otopeni se dovedeste de nepatruns si Felicia rateaza zborul (sigur, eveniment “obladuit” de bunavointa  angajatilor de la compania cu care zboara care, pe principiul “vorba lunga, saracia omului” in loc s-o escorteze la avion imediat, folosesc acea nesuferita psihologie inversa si trateaza o situatie banala – a intarzierii – ca pe un eveniment in care Felicia ajunge sa poarte greaua povara a lipsei de organizare, deci merita sa sufere consecintele lipsei sale de grija – sa piarda avionul). De fapt, pe parcursul filmului, in interactiuniile pe care le are,  Felicia este genul de om care pare cal de bataie pentru toata lumea. Firea ei blajina naste in ceilalti dorinta de-a o domina, de-a face pe sefii cu ea. Pana cand…

Intelegand ca a pierdut avionul, Felicia, cu dna. Mateescu permanent in umbra intreband “de ce? cum? ce-a zis?”, face aranjamentele pentru un zbor a doua zi si apoi, cele doua, o asteapta pe sora care lucreaza in publicitate, care are masina si prieten si servete de la Ikea, sa vina sa le ia inapoi acasa. Autismul comunicarii dintre cele doua e spart in momentul in care Felicia spune tot ce are pe suflet mamei sale. Acuza si se scuza in egala masura.  Ii pare rau ca-i face asta mamei sale, dar nu se poate opri din a-i enumera toate nedreptatile care i s-au facut in toti anii astia. Mama o asculta cu capul plecat insa intelegi imediat ce Felicia se potoleste ca a vorbit tot pentru sine. Ca si cand timpul s-ar fi oprit in loc, dna. Mateescu s-ar fi transformat intr-un tablou si Felicia ar fi inceput sa-i spuna ce simte. Odata apasat butonul de play al secventei, dna. Mateescu este aceeasi, neschimbata si de neschimbat.

Chiar daca, in acest caz, e vorba despre relatia dintre parinti si copii, in ceea ce ma priveste, cred ca filmul vorbeste de relatii la modul general. Si in special de acele relatii care, desi prin prisma multilor ani de existenta, ar trebui sa fie solide, flawless, ajung sa fie mari pietre de moara pentru ca coechipierii de relatie nu-si mai acorda nici atentie, nici spatiu, nici intelegere. Omul cu care te afli in relatia respectiva ajunge sa fie perceput ca un dat si sentimentul periculos de familiaritate ne poate face adesea sa credem ca stim pe cine avem in fata noastra. In fapt, uitam ca omul, fiinta vie, este intr-o permanenta reinventare de sine si ca, de multe ori, crezand ca stam de vorba cu acela pe care-l stim dintotdeauna, s-ar putea sa descoperim ca persoana s-a schimbat. Cand apare si distanta, revederile, reacomodarea au nevoie de si mai mult respiro. Despre asta cred, in primul rand, ca vorbeste filmul. Despre faptul ca a vorbi mult nu inseamna a comunica mult. Despre faptul ca adesea vorbim ca televizorul pentru ca linistea ne sperie. Despre faptul ca, daca nu vorbim, trebuie sa mancam, sa ne uitam la TV, sa ascultam muzica, adica sa facem ceva, orice, ca sa nu fim noi cu noi, cu gandurile noastre, cu linistea.

Felicia, inainte de toate le are in rolurile principale pe Ozana Oancea (Felicia) si pe Ileana Cernat (dna. Mateescu). Felicia, inainte de toate este filmul cu cele mai multe premii castigate la TIFF (cel mai bun debut, cea mai buna interpretare, cel mai bun scenariu). Scenariul a fost scris de Razvan Radulescu si de olandeza Melissa de Raaf, de altfel si regizori ai filmului. Pelicula a fost produsa de Ada Solomon.

Filmul poate fi vazut pe marile ecrane incepand cu 11 iunie. In revista TABU de iunie, puteti citi un foarte frumos interviu cu Ozana.

Multumesc Cristinei Bazavan pentru invitatia de a vedea proiectia filmului in avanpremiera, aseara, la Cinema Union.

Au mai scris despre film: Cristina Bazavan, Adrian Ciubotaru, Alex Negrea.

Revin curand cu discutia de dupa film dintre scenaristi si Ozana, pe de-o parte, si public, pe de cealalta parte.

0 comment

You may also like

0 comment

Strangers on the Net » Felicia, înainte de Iulia şi de mama ei. Felicia, înainte de toate. June 10, 2010 - 7:40 am

[…] sunt păreri despre film: Cristian Şutu, Adrian Ciubotaru, Alexandru Negrea, Inozza, Rita, Andreea Vasile, Mr. […]

Reply
Felicia, înainte de toate « Zapacita June 10, 2010 - 2:07 pm

[…] sunt păreri despre film la: Cristian Şutu, Adrian Ciubotaru,  Inozza, George Hari, Rita,Andreea Vasile, Cristina […]

Reply
Felicia, inainte de toate | Dan Tănăsescu June 10, 2010 - 4:46 pm

[…] Din cei prezenţi la acest eveniment au mai scris despre film: Cristina Bazavan, Adrian Ciubotaru, Elena Cîrîc,  Alexandru Negrea, Magda Mihăilă, George Hari Popescu, Inozza, Cristian Şutu, Zapacita, Andreea Vasile. […]

Reply
Felicia, înainte de toate « Analytic Vision June 10, 2010 - 8:13 pm

[…] Dan Tanasescu , Magda Mihaila , Adi Ciubotariu,  Alex Negrea,  George Hari, Inozza, Ana Ciobanu, Andreea Vasile […]

Reply
Time dissipating made into an art « Analytic Vision June 10, 2010 - 10:03 pm

[…] Dan Tanasescu , Magda Mihaila , Adi Ciubotariu,  Alex Negrea,  George Hari, Inozza, Ana Ciobanu, Andreea Vasile […]

Reply
Felicia, înainte de toate « Analytic Vision June 11, 2010 - 10:02 pm

[…] Tanasescu , Magda Mihaila , Adi Ciubotariu,  Alex Negrea,  George Hari, Inozza, Ana Ciobanu, Andreea Vasile Possibly related posts: (automatically generated)The Values of SuccessGran TorinoThe ethics in […]

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: