Interviu cu dr. Simona Tivadar: ”Se promovează detoxul și verdeața cu orice preț. Puțină prudență ar fi salvatoare. Fiți mai circumspecți și verificați informațiile și mai ales pe cei care le lansează, e mai sănătos.”

Simona Tivadar, medic primar diabet, boli de nutriție și metabolism: ”Am constatat că oamenii sunt mult mai ascultători si mai aderenți la un program dacă le explici exact de ce le ceri să facă așa și ce pot obține atunci când respectă întru totul recomandările.”

sursă foto: Adevărul.ro

Simona Tivadar, medic primar diabet, boli de nutriție și metabolism, spune lucrurilor pe nume când vine vorba de alimentație și viață sănătoasă. Într-o lume în care banul este ochiul dracului și-n numele lui se spun multe baliverne, inclusiv când vine vorba de nutriție, Simona Tivadar este unul dintre profesioniștii cu diplomă care nu vor să stea cu mâinile în sân și să privească la acest spectacol. Dimpotrivă! Medicul alege să vorbescă răspicat despre ce este adevărat și ce este fals și, cu ajutorul argumentelor medicale, explică de ce, în numele marketingului, piața este plină de bazaconii, cărora oamenii le cad cu ușurință în plasă. Am vorbit cu dr. Simona Tivadar despre mituri alimentare, despre îmbunătățirea stilului de viață și despre ce putem face noi, oamenii, pentru a fi mai conștienți de ceea ce mâncăm.

21 de zile, acest numar magic care, în aparență, face totul posibil. Suntem anunțați că în 21 de zile putem renunța la obiceiuri proaste și putem construi unele bune și durabile. Și, când vine vorba despre alimentație, cea mai vehiculată afirmație e că în 21 de zile putem să renunțăm la zahăr. Care este poziția dumneavoastră vizavi de credința că-n 21 de zile putem deveni oameni noi, mai buni, cu obiceiuri sănătoase?

Nu înțeleg de unde apar trăsnăile astea numerologice, cred că le șoptesc extratereștrii unora secrete la ureche, iar ei ni le împărtășesc. În 21 de zile nu se întâmplă mare lucru. Sunt necesare minimum 6 săptămâni pentru a produce modificări asupra organismului uman, din acest punct de vedere (cel puțin așa susțin cercetătorii ăia care umblă în grup). De exemplu, în primele 6 săptămâni de cură de slăbire nu e indicat să dai pacienților dulciuri speciale de slăbit sau sucuri light. La zahăr putem renunța, dar să nu uităm că omul funcționează cu glucoză și oxigen, va fi atras întotdeauna de dulciuri. S-a antrenat să descopere glucoza în orice timp de vreo 3 milioane de ani, deci e o mașină perfectă de apreciat dulciurile. Cu cât le dăm însă copiilor mai puține dulciuri concentrate în perioada de creștere, cu atât mai puțin vor fi amatori ca adulți. Deloc nu există.

Pentru că trăim într-o lume a vitezei în care oamenii ”vânează” eficiența, căutăm soluții rapide pentru oricare dintre aspectele vieții în care dorim o îmbunătățire. Când vine vorba de alimentație, putem să adoptăm un stil de viață mai bun cât ai bate din palme, pe care, mai mult, să reușim să-l menținem de-a pururi?

Soluții rapide? Da, poți renunța pe loc la orice gunoi alimentar, dacă ești convins ca îți face rău. Si poți să o faci pentru totdeauna, dacă motivația e serioasă: e ca și când renunți la fumat, dar mult mai puțin chinuitor. Dar să renunți la trufandale, la mâncarea bună, asta nu se poate să fie definitiv. De aceea, cu cât o dietă e mai monotonă sau mai absurdă, cu atât mai repede va capitula pacientul.

Când vine vorba despre schimbarea stilului de viață alimentar, care este strategia pe care dumneavoastră o recomandați? Sunteți adepta lui ”schimbăm totul dintr-o dată” sau a ”pașilor mărunți, dar siguri”?

Depinde de pacient: ce așteaptă el, ce boli are, ce fel de activități desfășoară, în ce anturaj se învârte. Indiferent dacă brusc sau treptat, strategia mea e să îi explic ce greșeli a făcut de s-a îngrășat- cu argumente- , cum funcționează corpul lui (în termeni simpli, dar corecți medical) și ce poate obține prin diverse acțiuni pe care le face. Am constatat că oamenii sunt mult mai ascultători si mai aderenți la un program dacă le explici exact de ce le ceri să facă așa și ce pot obține atunci când respectă întru totul recomandările.

Dr. Simona Tivadar spune că organismul caută și identifică în mod natural gustul dulce. ”Să nu uităm că omul funcționează cu glucoză și oxigen, va fi atras întotdeauna de dulciuri.”

sursă foto: ewallpaper.com

Pentru adoptarea cu succes a unui stil de viață nou, care considerați că sunt factorii fără de care schimbarea nu poate exista cu adevărat?

Cred că îți poți schimba stilul de viață doar atunci când ai puțin conștiința vieții efemere, a importanței tale ca individ, a regulilor naturale care funcționează democratic, indiferent cine ești sau cine crezi că ești. Și e nevoie de nițel egoism: oamenii care se iubesc mai mult, câștigă mai ușor. Chiar dacă te responsabilizezi doar pentru că ai copii de crescut sau alte obligații pe planetă. Dar să crezi că ești centrul universului și ție nu ti se întâmplă nimic rău, orice ai face, asta sigur e rețeta dezastrului.

Mulți oameni au intenția de a face ceva în privința îmbunătățirii stilului de viață alimentar cu accent pe componenta ”sănătate”. Însă riscul de recidivă nu doar că plutește în aer, dar, de cele mai multe ori, este o realitate. Cum trebuie să tratăm această recidivă, cum trebuie să se raporteze la ea omul care vrea să facă ceva bun pentru sine, dar care, psihologic, duce această ”luptă” între ce e bine și ce îi face plăcere?

Nu știu, ați pus o întrebare care nu e de domeniul meu, ci al psihologiei. Eu trimit adeseori pacienții și la psiholog, atunci când consider că au nevoie de ajutor. Mintea omului e delicată, nu e permis să te joci cu ea dacă nu ești un profesionist în domeniu.

În aceeași idee, mulți oameni care vor să schimbe în bine felul în care mănâncă, simt această schimbare ca pe o povară. De ce când vine vorba despre o astfel de schimbare, o simțim ca pe o piată de moară?

Cei care resimt schimbările ca pe o povară și nu au un obiectiv clar, nu au succes în nimic, nu numai în schimbarea alimentației. Totuși, când un pacient a ajuns deja în cabinetul tău, are un obiectiv și e dispus să-și asume efortul. Trebuie doar să-l ajuți și să-l sprijini atunci când obosește, să-l încurajezi să continue și să-i lauzi succesul. E un mecanism de recompensă care înlocuiește recompensa pe care și-o oferea anterior prin mâncare.

Dr. Simona Tivadar spune că felul dezorganizat în care mănâncă oamenii azi este una dintre cauzele principale ale îngrășării. ”Se mănâncă dezordonat, mese rare și hiperconsistente, să “țină”, invocându-se lipsa timpului. Se mănâncă cu ochii în televizor, în telefon, la tabletă ori pe stradă și în mașină, în dorința de a “înghiți” cât mai multe experiențe concomitent. Deși balcanic e să mănânci lent, cu multe aperitive, să zăbovești la masă și la șpriț.”

sursă foto: Shutterstock

Ce înțelegeți dumneavoastră printr-o educație alimentară sănătoasă și cine are repsonsabilitatea unei asemenea educații?

Educația alimentară e un lucru complicat în zilele noastre, pentru ca există multă mâncare procesată, ceea ce presupune că trebuie să știi chimie, biochimie și biologie ca să înțelegi exact ce mănânci și ce e nesănătos. Pentru că autoritățile nu par deloc impresionate de starea jalnică de sănătate a oamenilor, dar mai ales de explozia obezității infantile, părinții sunt obligați să se informeze și să-și învețe copiii. Normal ar fi să se facă educație de nutriție la școală. Apoi la medicul de familie. Și doar cei cu probleme serioase să ajungă la medicul specialist (pentru ca suntem puțini, e imposibil să consultăm milioane de oameni). În acest moment funcționează regula :”scapă cine poate” . Deprimant.

Care sunt cele mai importante probleme la nivel de stil de viață alimentar pe care românii le au în acest moment așa cum le-ați identificat prin prisma pacienților care vin în cabinetul dumneavoastră?

Cred că românii nu se respectă ca și consumatori, am mai spus asta: nu citesc etichetele, sunt furați de ambalaje, reclame și cantitatea mare de mâncare. Nu înțeleg noțiunea de puțin și bun, ceea ce e firesc după anii de sărăcie și luptă zilnică pentru mâncare (nu e un eufemism, oamenii își dedicau aproape întreg timpul și întreaga energie procurării alimentelor, iar hrana era privită ca un trofeu). Se mănâncă dezordonat, mese rare și hiperconsistente, să “țină”, invocându-se lipsa timpului. Se mănâncă cu ochii în televizor, în telefon, la tabletă ori pe stradă și în mașină, în dorința de a “înghiți” cât mai multe experiențe concomitent. Deși balcanic e să mănânci lent, cu multe aperitive, să zăbovești la masă și la șpriț. Și, dacă tot a venit vorba, se beau nepermis de multe sucuri și inadmisibil de mult alcool. În plus, românii sunt naivi și ușor de prostit în masă: dacă vor să se informeze, dau năvală pe site-uri fără să verifice dacă există vreun doctor acolo, cumpără cu ușurință remedii miraculoase și rahaturi naturiste fără efect (în cel mai bun caz). Iar zvonistica funcționează ca în vremurile ceauşiste, cum lansează unul o trăsnaie, cum se risipește ca focul. Apoi românii uită ușor că au fost înșelați și o iau de la capăt cu altă prostie. La doctor ajung abia în ceasul al douăsprezecelea.

Dr. Simona Tivadar spune că moda sucurilor detox este una fără niciun scop practic real. ”Pacienții spun adeseori “se zice că,..”, iar dacă îi intrebi cine zice, se fâstâcesc și își dau seama că au preluat fără să se gândească o poveste idioată. Soluția e să gândim puțin înainte de a aplica în viața noastră orice “noutate”. Vă dau un singur exemplu: moda detoxului cu sucuri verzi.”

sursă foto: angeliquepanagos.com

Ca niciodată, nutriția, stilul de viață sănătos, alimentația au devenit concepte în numele cărora se emit teorii, strategii, filosofii. Odată, oamenii mâncau pur și simplu, de trei ori pe zi, fără să construiască un întreg discurs în jurul alimentației. Când s-a schimbat perspectiva asta și ce părere aveți dumneavoastră despre importanța aproape obsesivă pe care alimentația a căpătat-o în zilele noastre?

E firesc ca oamenii să fie preocupați de hrană, face parte din instinctul de supraviețuire: suntem tot mai mulți, mâncarea se produce industrial, nu în gospodăria personală, nu avem niciun control. Mai apar și starlete sau șarlatani care lansează informații false , tip breaking news, ca să fie băgați în seamă și să-și facă publicitate. Sau apar repetitiv în presă și la televiziuni, repetând o prostie până când devine legendă urbană și nu o debitează nimeni. Pacienții spun adeseori “se zice că,..”, iar dacă îi intrebi cine zice, se fâstâcesc și își dau seama că au preluat fără să se gândească o poveste idioată. Soluția e să gândim puțin înainte de a aplica în viața noastră orice “noutate”. Vă dau un singur exemplu: moda detoxului cu sucuri verzi. Nimeni nu e capabil să îți denumească măcar o singură toxină (pentru că nu au nume). Nimeni nu se gândește că doar în prezența luminii produce oxigen clorofila (care dă culoare verde plantelor), iar în mațele noastre e întuneric (ceea ce e foarte bine, pentru că altfel am exploda, din cauza combinării metanului cu oxigenul liber). Totuși, se promovează detoxul și verdeața cu orice preț. Puțină prudență ar fi salvatoare. Fiți mai circumspecți și verificați informațiile și mai ales pe cei care le lansează, e mai sănătos.

Pe dr. Simona Tivadar o puteți citi și pe site-ul Sereniti.