Interviu cu Mihaela Miroiu

by Andreea

Mihaela Miroiu este profesor universitar la SNSPA. Este cunoscuta international prin articole si conferinte de etica politica, analiza tranzitiei si teorie feminista. A publicat si publica in presa culturala la Revista 22, aLtitudini, Dilema, Observator cultural.

In România, femeile s-au emancipat sau sint in curs de emancipare?

Ne emancipăm fata de starea de asevire si dependenta. Emanciparea este un drum spre autonomia personala. Dependenta are multe fete. In cazul femeilor este vorba de cea de tip patriarhal, respectiv de faptul ca traiesc dupa regulile facute de barbati si / sau cel putin depind de ei financiar. O parte dintre femei sunt substantial emancipate, mai ales cele independente financiar, cu profesii intelectuale, educate spre autoafirmare. Cea mai mare parte insa sunt in alta situatie, de la una radical patriarhala si dependenta (cele din comunitatatea rroma traditionala) pina la cele casnice, cu barbati putred de bogati. Cum femeile au sistematic bani mult mai putini, adesea sub standardul de supravietuire (inclusiv profesoare, invatatoare, medici), ele ajung cu adevarat in stare de dependenta. Educatia arhaica potrivit careia barbatul trebuie sa fie cap femeii devine un bonus nefericit care le priveaza de autonomie. Politic traim in proportie de 90% dupa regulile facute de barbati si dupa “pohta ce au pohtit” ei in privinta bunurilor comune si a banilor publici.

Prin ce se caracterizeaza, de fapt, o femeie emancipata?

O femeie emancipata nu este libertina, ci autonoma. In mentalul nostru colectiv  modelat de televiziuni o femeie emancipata trece drept o femeiusca mereu dispusa sa isi exhibe aventuricile, fara grija de ceea ce traditional se numea reputatie de femeie serioasa. Nimic mai fals. Emancipare nu are legătura cu folosirea sloboda a sexului, ci a capului. Da, libertatea trebuie sa fie si sexuala, dar emanciparea este cu precadere culturala, politica, economica. Femeile emancipate sunt cele care traiesc dupa propriile proiecte de viata si sunt independente economic. Este valabil si pentru barbatii emancipati.

In ochii barbatilor români, a scapat femeia de sintagma ‘la cratita’?

In ochii barbatilor da, in a celor complexati, misogini si tematori de concurenta, ba.

Care este modelul spre care aspira tinerele fete?

Modelele invizibile ochiului public sunt cele ale unor profesioniste foarte bune, ale unor antreprenoare foarte bune. Tot invizibil este modelul unor femei si a unor barbati intregi: consistenti, morali, competitivi, deopotriva profesionisti, parinti, prieteni, modelul unor femei si a unor barbati capabili sa trăiasca pentru cauze drepte, sa creada si sa urmeze valori umaniste si democratice. Toate aceste modele sunt reale. Mass-media sunt aproape oarbe la ele. In locul lor selecteaza Simone Sensual, o armata de personaje pe care le numeste vedete, incurcind, intr-un cocktail pagubos, femei real talentate cu femei “de fite”. Depling fetele care nu au in proximitate prima categorie de femei. Ele viseaza sa devina doamna Columbeanu sau doamna Prigoana, daca nu femei OTV sau fete de la pagina 5. Viseaza sa gaseasca barbatul potrivit, caruia sa i se supuna in schimbul banilor si statusului.

De ce cred fetele si femeile ca a fi frumoasa este o necesitate pentru a reusi?

Din pacate, au dreptate. Cei mai multi sefi sunt barbati care traiesc în stereotipul femeie egal frumoasa. Cu alte cuvinte, daca nu esti frumoasa si tinara incetezi sa contezi ca femeie. Dar de ce vorbesc despre barbati doar? Revistele de femei din România au ca target femei sub 35 de ani si ca tema principala: cum sa te faci frumoasa ca sa cuceresti un barbat. Cucerirea barbatului de top sau macar a celui rentabil se identifica cu succesul. Mai sunt ceva reviste mai domestice care presupun ca ai cucerit un barbat, ai mai inaintat in virsta si trebuie sa devii o mama si o gospodina desavirsita. Revistele de barbati nu marseaza pe formula cum sa pastrezi o femeie si cum sa iti cresti copiii. Probabil copiii barbatilor sunt doar masinile iar femeile barbatilor sunt doar amantele. Exceptiile de la unicitatea acestor modele sunt infime.

Putem vorbi de o obsesie a frumusetii? Pare ca am scapat de jugul tigaii si am intrat sub cel al frumusetii cu orice pret.

Frumusetea este o mare valoare, mai ales in societatile postmaterialiste, in cele pentru care supravietuirea nu mai este o problema (sa ma ierte cei saraci pe care nu vreau sa ii ofensez). Dam bani pe design frumos, de la case, la haine, cratite, mobila, mop. Traim intr-o era foarte feminizata in acest sens. Este minunat ca femeile sunt frumoase si ca pot sa ramina frumoase, in felul lor, pina la virste inaintate. Dar daca sunt doar frumoase devin un peisaj monoton si plictisitor. Farmecul de durata cere multe calitati, iar seductia intelectuala este clar cea de cursa lunga. Problema este ca si barbatii sa isi pretuiasca frumusetea, farmecul, igiena. Cred ca barbatii tineri invata aceasta lectie.

Ce le putem spune pentru a le face sa inteleaga ca ceea ce vad la televizor nu este ceea ce ele trebuie sa devina?

Nu avem cum. Ce sa facem? Sa le trimitem la citeva milioane de fete sms-uri ca ceea ce vad este toxic pentru evolutia lor? Sa puna CNA avertismente ca la tigari inaintea emisiunilor tv, inclusiv a celor de ştiri: aceasta emisiune dauneaza grav educarii caracterului si personalitatii? Ca au efecte letale asupra logicii, moralei si a integritatii persoanei? Hotarit, in climatul mediatic actual, complet decazut valoric, nu ne putem astepta decit la intarirea productiei de ”cocalari” si „pitipoance”, spre gloria otevizarii spatiului public.

Cum caracterizati prezenta femeilor pe scena publica romineasca?

Ultra-minoritara ca proportie si mediatizare.  Foarte putine au loc sa fie “intelectuale publice”, desi este plin de femei competente exact in temele de interes public. Peste 70% dintre politologi, sociologi, economisti, medici sunt femei. Desi conduc jumatate dintre organizatiile guvernamentale, ele sunt ignorate impreuna cu toata farima de viata asociativa din România. In politica sunt cam 6% la nivel local, 9,2% la nivel national, aproape 40% la nivel european. Putine sunt “Elene Udrea/Basescu”, adica asociate capului statului incit sa prezinte interes pentru (de)formatorii de opinie. In patologia noastra social-politica alimentata de testosteron care da in clocot, ca la adolescenti, femeile nici nu se simt bine, nici nu isi gasesc locul. Cred ca ele inseteaza dupa normalitate asa cum o fac si barbatii care nu si-au pierdut capul în lupta pentru putere, avere si rating.

[interviu realizat anul trecut insa nepublicat]

0 comment

You may also like

0 comment

Penny February 28, 2010 - 4:20 pm

Foarte misto interviul.

Reply
Andreea February 28, 2010 - 4:31 pm

Multam. Nu stiu de ce nu l-am pus mai devreme. De fapt, stiu. Am tot sperat ca va fi publicat. Hih 🙂

Reply
evenimentele literare curg, în martie, gârlă « MIRUNA VLADA. dincolo de extrauterinitate March 2, 2010 - 4:49 pm

[…] la mine in ogradă, in holul snspa. cartea va fi prezentată de Mircea Cărtărescu. bonus – un interviu savuros cu Mihaela Miroiu, coordonatoarea volumului, pe care o admir […]

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: