Intri in primarie fata si iesi doamna

by Andreea

Ana s-a maritat. Evenimentul a durat putin, cam 10 minute, si s-a consumat  cam ca o injectie cu moldamin. Adica emotionat de intensitatea momentului, nu poti spune foarte bine ce s-a intamplat acolo sau cat de repede.

*

Bine ca a venit Morko sa ma ia de acasa la 12.30 ca pana am ajuns din Floreasca la Piata Obor a mai durat ceva. Nu drumul a fost anevoios, ci, bineinteles, gasirea unui loc de parcare. Dupa ce ne-am invartit, de doua ori, in jurul magazinului Obor, divinitatea ne-a scos in cale un loc gol. Dar si-un barbat beat care spunea, cu voce tare, ce vede. O blonda, o roscata, o masina Kia, un cacat cu muste. Da, si cacatul cu muste era acolo si pentru ca enumera ce vede, l-a mentionat si p-asta. In fine, i-am dat 2 lei, l-am rugat sa aiba grija de masina si am plecat spre primarie.

*

In drum, mult fum, fooooarte mult. Si masini de pompieri. Vazusem noi foc inca din masina, in timp ce investigam zona dupa parcare, insa am crezut ca-i vreun foc controlat, d-ala de-l pornesc vecinii in curtea blocului cand ard frunze si te obliga sa stai cu geamul inchis o zi intreaga. Ma rog, se pare c-a fost serios. Fara victime, dar cu pompieri, cu fum, cu drumuri blocate, cu agitatia specifica zonei Obor care, incet, dar sigur, incepe sa arate ca Rahova-Ferentari. Bine, poate nu ca Ferentari, dar capat de Rahova cu siguranta.

*

In primarie am ajuns primele. Acolo, grupuri multe stau la coada. Rude si miri deopotriva. Un ofiter cere buletinele mirilor dupa ce ii striga in gura mare sa-i anunte ca le-a sunat … pardon, ca le-a venit randul. In acelasi timp, o tanti, ca doamna nu-i pot spune, urla la cupluri, sau la cine o aude, sa inainteze cu paharele cu sampanie si cu florile mai aproape de intrarea in sala in care se oficiaza ceremonia. Sunt trei mese in holul primariei si, in functie de cum te insori/mariti, inaintezi cu catel si cu purcel in ierarhie spre masa cea mai buna. De obicei, pe masa, sunt flori, sampanie si prajituri/fursecuri ca invitatii si mirii sa ciocneasca la iesire un pahar si sa ia de dulce sa creasca la loc glicemia.

*

Mirii apar ultimii. El isi uita buletinul in masina, deci pleaca. Ofiterul urla dupa ei, cere buletinele, le verifica, intram cu totii in sala. Incepe melodia nuptiala – “Tam-ta-ta-ra-ta-ta-ta-taaam-ta-taaaam-ta-ta-taaaam” – si ofitareasa starii civile incepe, pe nepusa masa, cu “Cetatene cutare etc etc”, el zice Da, apoi o intreaba pe ea daca vrea, ea zice Da si apoi sunt recitate drepturile si obligatiile noului cuplu, acum familie recunoscuta, prin lege, de stat. Eu dau sa aplaud si trag si-un chiot, dar pentru ca sunt singura in manifestarea bucuriei, ma opresc, repede, sa nu supar organul. Ieri, de exemplu, am aflat ca, daca vrei sa faci o glumita si spui Nu, ca apoi sa recunosti ca era glumita si ca tu vrei sa te casatoresti, statul te pune la colt 3 luni, timp in care nu vrea sa te mai vada la fata. Statul nu glumeste.

*

Cand se termina ceremonia, fetele tuturor sunt schimonosite. Femeile, in majoritatea lor, au plans. Unele, inca plang. Eu as fi vrut sa aplaud, dar pare-se ca plansul e mai firesc intr-o situatie fericita decat bucuria manifestata. Oh, well, poate-s eu prea mica sa inteleg cum se face. Apoi urmeaza pupaturile cu mirii si hop, afara, pe hol, sa bem sampanie, sa mancam un fursec. Ofiterul e cu ochii pe noi, hai, inca o gura si afara, ca nu mai e loc. Mirii si nasii parasesc ultimii incinta. Asa se face.

*

Afara ne asezam pe trepte si facem tunel de flori. Intr-o mana florile, in cealalta orezul si graul. Mirii ies. Uraaaaaa! Si da-i si loveste-i cu prosperitate. Cantam “Multi ani traiasca!” si constat ca, orice varsta am avea, finalul din cantec, in care trebuie sa ridici “La multi ani-ul”, nu va mai iesi niciodata ca-n copilarie. Sigur, pentru ca, crescand, lumea isi pierde din energie, din curaj, din tipatura. V-am zis deja ca am ramas chiuind singura in batatura…

*

Ana este prima dintre prietenele mele foarte bune care se marita. Ii doresc sa fie fericita si sa nu ma astepte sa-i urmez gestul ca cred ca se va plictisi asteptand. Mai degraba s-o astepte pe Morko, prietena mea foarte buna, ca, din noi trei, ea sigur are sanse mai mari sa fie a doua.

0 comment

You may also like

0 comment

Cosmin September 9, 2010 - 3:19 pm

Bine ca stai tu in Floreasca mai Kreti :))

Reply
Sky September 9, 2010 - 3:32 pm

Mai intai falicitari Anei 🙂

Mai apoi, aproape am plans si eu de bucurie inchipuindu-mi-l pe domnul care spunea ce vede.

Mi-ar placea cel mai mult sa merg cu dansul in autobuz sau intr-o calatorie de multe ore cu trenul.

Intrebarea mea este, se misca 360 sau spunea ce vede trecand (sau ma rog stand in cazul piesei organice cu muste) prin fata ochilor?

Reply
Andreea September 9, 2010 - 3:34 pm

Spunea ce vedea in fata ochilor :)))

Reply
coco September 9, 2010 - 3:47 pm

am ras cu lacrimi!

Reply
Andreea September 9, 2010 - 3:49 pm

le-ai facut pe amandoua. bravo! si ras, si plans 🙂

Reply
coco September 9, 2010 - 4:55 pm

pai la ocazii de genu’ nu se face asa? 😛

Reply
Morko September 9, 2010 - 7:12 pm

can’t wait for ur creativity after the loooooooooooooong Sunday. 😀
si nu te lasam sa chiui ca nu-i frumos. 😛

Reply
Andreea September 9, 2010 - 7:14 pm

ziua de duminica va fi pe episoade 🙂

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: