De data asta, vremea n-a ținut cu noi. Dar asta nu ne-a împiedicat să avem un eveniment plin de voie bună, în care am mâncat delicios și-n care am aflat lucruri dintre cele mai interesante despre locurile și obiceiurile în care ne-am adunat. Adică la Poienarii de Argeș, în județul Argeș, la ”Plăcintă de dovleac, chiseliță, taci și-nghite”, pe 5 octombrie.
De la ciulamaua de praz și până la stufatul de miel, gustul bucatelor alese au fost desăvârșite de poveștile doamnei Maria Neacșu, culegătoare de folclor și cea care a salvat de la pieire zestrea muncită cu mâinile goale și sudoare de către bunica și mama ei.
Evenimentul a fost organizat, ca de fiecare dată, de Asociația My Transylvania și My Secret Romania, cele două grupuri de prieteni care își doresc să te readucă mai aproape de viața la sat și de mâncarea simplă, cu produse locale și cu gusturi incredibile, pe care părinții și bunicii noștri le cunosc prea bine.
Următorul brunch va avea loc sâmbătă, 9 noiembrie, la Bumbuia, în Dâmbovița. Dacă vrei să participi la evenimentul ”Zacuscă de ghebe și tochitură”, intră pe pagina de Facebook și află detalii. Bilete poți cumpăra de AICI.
Bucatele alese trebuie pozate înainte de a fi mâncate
Doamna Maria Neacșu, în vârstă de 41 de ani, colecționează obiecte tradiționale recuperate de la bunici și părinți. Și-a dat seama de valoarea lor în urmă cu șapte ani de zile atunci când mama ei a murit și membri ai familiei au început să facă curat prin lucrurile care i-au aparținut, referindu-se la diferite obiecte lucrate manual ca la niște ”cârpe care trebuie aruncate,” își amintește doamna Neacșu.
”Sunt obiecte cărora mult timp nu le-am dat nici eu importanță și, la un moment dat, mult prea târziu, mi-am dat seama că sunt obiecte care nu se mai fac și care sunt din nou în atenția tuturor și am zis, <Nu se poate, trebuie să le păstrez, să fie acolo>,” povestește doamna Neacșu.
În plus, în aceeași perioadă, lumea începuse să vorbească din nou despre ii, despre cât de valoroase sunt, fără să știe că multe dintre ele pe care le cumpără sunt falsuri. De pe urma acestei reînvieri a tradițiilor românești, comercianții au făcut bani, fără să țină cont de autenticitate. Maria Neacșu și-a zis însă, ”Stai așa, că de la bunica și mama am ii făcute de mâna lor, am costume populare, acelea sunt muncite și frumoase și merită văzute.”
Moștenire de familie: ii și imagini de la bunici și părinți
”Ceea ce se copiază, se copiază prost,” explică doamna Neacșu. Multe obiecte nu au nicio legătură cu ce lucrau bunicii ei. Și-a zis, ”Nu se poate, ce făceau ei atunci, și ce se face azi, mulți oricum nu înțeleg în continuare cu ce se mănâncă acest meșteșug și în ce constă frumusețea acestor obiecte.”
Casa părintească în care doamna Neacșu a crescut alături de părinți e în Sălătrucul de Jos, aproape de Poienarii de Argeș, unde azi locuiește alături de soț și de fiul ei. Acolo vrea să creeze, la un moment dat, un muzeu deschis tuturor celor care își doresc să vadă obiecte tradiționale autentice. Până atunci se bucură să arate colecția cu fiecare ocazie, așa cum s-a întâmplat la brunch-ul de la Poienarii la Argeș, unde doamna Neacșu mărturisește că a fost impresionată de oamenii interesați de povestea familiei ei.
Sunt lucruri care ar trebui văzute și pe care eu, momentan, le țin în podul casei, însă am speranța că într-o zi, în casa părintească, le voi putea expune ca ele să fie văzute de turiști
”Am ii, am costume populare și am început să le strâng pe toate din întâmplare. Un costum din anii 1980 e bărbătesc și a aparținut bunicului. Am intrat în posesia lui printr-o cunoștință. Apoi am mers la bunicul meu și el avea mai multe obiecte tradiționale și, deși știa că mie îmi plac, le aruncase. Însă le-am recuperat și le-am păstrat,” spune doamna Neacșu, care mai povestește că la biserică sau la alte evenimente din sat poartă mereu ie sau costum popular.
Maria Neacșu în costum popular și o mică parte din colecția sa de obiecte tradiționale
”Lumea se mai uită ciudat, dar mie nu îmi pasă,” râde ea. ”Toate îmi sunt lucruri dragi, le port cu mândrie și nu-mi imaginez nicio clipă că le-aș putea da cuiva. Mama mea a țesut la război, a făcut prosoape, macaturi, pături și multe alte lucruri. Fiind copil, o ajutam, de aceea sunt lucruri care ar trebui văzute și pe care eu, momentan, le țin în podul casei, însă am speranța că într-o zi, în casa părintească, le voi putea expune ca ele să fie văzute de turiști,” plănuiește doamna Neacșu.
Reecent, fiul ei a fost cu clasa în vizită la un muzeu etnografic și când a venit acasă a fost încântat de ce a văzut acolo. Doamna Neacșu își amintește că acesta i-a zis, ”Mami, am văzut un război de țesut. Și mi-a explicat de ce i-a plăcut și ce l-a impresionat. Și i-am zis că avem și noi unul acasă. Însă el nu-l văzuse, nu știa de el. I-am povestit pe urmă de bunica lui, cum lucra, ce lucra și câte știa să facă.”
La brunch, doamna Neacșu a purtat un costum popular care a aparținut mamei, făcut de aceasta cu ocazia unui concurs de dansuri populare la care a participat. Părinții ei au făcut parte din ansamblul de dans din comună și împreună au participat la multe concursuri, serbări și evenimente locale. Tatăl, azi în vârstă de 79 de ani, a fost și baci la stână și de la el a recuperat, de asemenea, multe obiecte care azi nu se mai fac.
Familia i-a lăsat Mariei Neacșu o zestre neprețuită
Doamna Neacșu se mai mândrește și cu o ie pe care bunica i-a făcut-o și i-a dăruit-o când a împlinit 18 ani. A muncit la ea o iarnă întreagă și spune că e unul dintre lucrurile cele mai de preț pe care le are. ”Femeile erau foarte competititve între ele când lucrau o ie și, adesea, țineau ascunse modelele pe care le realizau fiindcă voiau să fie unice. Arătau ce au creat abia când obiectul era gata,” spune Maria Neacșu.
De ce crede doamna Neacșu că ne interesează din nou obiectele tradiționale? ”Lucrurile astea ne liniștesc și ne aduc emoție, de aceea ne plac și ne interesează. Ne aduc aminte de timpuri în care ne simțeam în siguranță, protejați, de emoții pozitive, de familie,” crede ea. Din acest motiv și pentru multe altele care țin de recuperarea istoriei și a identității românești, Maria Neacșu crede că într-o zi visul ei de-a transforma casa părintească în muzeu va deveni realitate.
Doamna Maria Neacșu speră că într-o zi visul de a transfroma casa părintească în muzeu va deveni realitate
Acest interviu face parte din proiectul „Gusturi și meșteșuguri – peisajul cultural din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Evenimentul a fost organizat de Asociația My Transylvania în parteneriat cu My Secret Romania.
Fotografiile au fost realizate de Cristina Voinea.
Următorul brunch va avea loc sâmbătă, 9 noiembrie, la Bumbuia, în Dâmbovița. Dacă vrei să participi la evenimentul ”Zacuscă de ghebe și tochitură”, intră pe pagina de Facebook și află detalii.
