Părea băiat de treabă, nu?
Nişte reporteri de la The Sunday Times au trimis 60 de scrisori unor europarlamentari sub pretextul că fac parte dintr-o firmă care are nevoie ca o anumită lege economică să treacă de plen ca să le uşureze lor treaba. Făceau lobby pentru această lege şi îi “încurajau” pe europarlamentari cu 12.000 de euro dacă îi ajută. Doar 3 au acceptat, printre care şi Adrian Severin.
Materialul a fost publicat, măgăria a ieşit la suprafaţă, ceilalţi doi parlamentari şi-au dat demisia, numai al nostru nu. Că e făcătură, că lumea a înţeles greşit, că el nu-şi dă demisia că n-are de ce. Ieri, şedinţa de plen, a început cu acest caz. Mi-a plăcut ce-a spus una dintre europarlamentare, că PE nu lucrează pentru câteva firme cărora trebuie să le meargă mai bine, ci pentru 500 de milioane de cetăţeni, câţi sunt în UE. Că aşa ceva nu trebuie tolerat.
Dimineaţă, la Radio Guerrilla, a fost invitat Radu Paraschivescu. Dobrovolschi l-a întrebat dacă crede că Severin a fost nesimţit. Scriitorul şi jurnalistul a răspuns că un om e cu adevărat nesimţit când îi antrenează şi pe alţii, fără voie, într-o situaţie neplăcută. În acest caz, Severin nu e nesimţit pentru că a acceptat mita, un gest care ar fi fost individual şi personal, ci pentru că a luat o decizie care afectează imaginea unei ţări, că gestul său implică şi alţi oameni – pe noi.
Sunt sigură că va pleca din PE pentru că nimeni, pe bună dreptate, nu-l mai place şi nu-l mai doreşte acolo. Ziarul Adevărul, dacă nu mă înşel, a trimis o scrisoare deschisă în PE ca să ceară, încă o dată, excluderea nesimţitului dintre ei.
Aştept momentul.
