Oamenii și gusturile lor

Îmi aduc foarte bine aminte perioada liceului chiar dacă au trecut mai mult de 10 ani de când l-am absolvit. Asta pentru că aceea a fost perioada în care gusturile fiecăruia dintre noi, mai ales în materie de muzică, puteau să facă și să desfacă prietenii. De fapt, acesta și era criteriul principal după care ajungeai, adesea, să fii într-un grup sau altul. Muzica ne definea stilul de viață, de la îmbrăcăminte, la obiceiuri de petrecere a timpului liber, la locurile în care ieșeam să ne vedem unii cu alții.

În acea perioadă știu că eram impresionată pentru că prietena mea Simona, care se mutase cu câțiva ani în urmă în Germania, studia saxofonul, în timpul ei liber, pentru că îi plăcea jazz-ul. Eu habar n-aveam de acest gen muzical mai departe de faptul că-mi trecuse de câteva ori pe la urechi. Însă ea vorba cu însuflețire despre interpreți de jazz care-i plac, care o inspiră și pe care-i urmărește cu bucurie. Unii dintre ei erau încă în viață, alții, legende, mai trăiau încă prin intermediul albumelor înregistrate.

Când am terminat liceul și-am intrat la facultate, primul meu loc de muncă a fost la un francez care își conducea business-ul de acasă, un loc mare, aerisit, care m-a impresionat pentru că avea muzică pe care o auzeai din orice colț. Mi-a plăcut treaba asta și mi-am promis că, într-o zi, în casa mea, voi avea și eu boxe în fiecare cameră și voi asculta ce asculta el, un jazz ambiental, așa cum aveam să aflu după ce l-am întrebat, care pornea din laptopul lui setat pe jazzradio.com, un site care încă există și de unde îți poți selecta ce fel de gen îți dorești.

Chiar dacă nu am fost niciodată familiară cu jazz-ul, au fost dăți în care am putut să ascult sau să vorbesc cu oameni pasionați de genul acesta. Oameni cu care am împărtășit preferințe personale și de la care am putut să aflu informații despre ce-i interesează pe ei și de ce ceea ce-i interesează e special. Acest tip de interacțiune este ceea ce încurajează, azi, platforma ”Oameni și gusturi” a lui Staropramen, berea care și-a dorit mai mult de la gust: oameni care au parte de experiențe diverse, diferite, poate chiar inedite și care, apoi, se readună laolaltă să povestească despre ce au văzut ori ce au auzit.

”Oameni și gusturi” e mai mult decât o platformă online culturală unde curatorii din diferite domenii vizuale ori audio îți explică de ce o piesă de teatru sau o trupă de muzică sunt grozave, ci este un loc unde acești oameni au capacitatea să iasă din zona teoretică și să explice, pe înțelesul tuturor, despre experiențele lor culturale. Mesajul? Că oricine poate să facă asta, că evenimentele de film precum TIFF, de teatru precum FITS sau de muzică precum Jazz in the Park, toate susținute de Staropramen, sunt accesibile oricărei persoane care vrea să trăiască senzații noi.

Și eu sunt unul dintre acești oameni încurajați să spună ce cred despre ce văd. Am fost la TIFF la Cluj, la FITS la Sibiu și, chiar dacă zilele acestea nu am ajuns și la Jazz in the Park, din nou, la Cluj, am urmărit pe platformă relatările altora de acolo și-am văzut, de exemplu, ce trupe noi, românești, au potențialul de-a face carieră în acest gen muzical. Mă bucur să spun că 16 trupe de jazz din România au participat anul acesta la Concursul Internațional Jazz in the Park care s-a încheiat ieri, 30 iunie. Până duminică, 3 iulie, când festivalul va ajunge la final, programul anunță multe alte concerte, majoritatea în aer liber, astfel încât să-ți facă plăcere să te oprești, să asculți și să povestești mai departe despre ce ai văzut prietenilor și familiei. E despre oameni și gusturile lor.

Toate fotografiile sunt preluate de pe pagina Jazz in the Park.

Save