Obișnuință

by Andreea Vasile

Rochii rămase după curățenia despre care veți citi mai jos

Când simt nevoia unui șut în fund care să mă mobilizeze, intru pe Good Fucking Design Advice. Chiar dacă, așa cum îi spune numele, sfaturile pot părea că-s despre design, adaptate, ele sunt binevenite în orice aspect al vieții. Ultima dată când am învârtit roata virtuală a norocului și-am dat enter în căutarea vorbei de duh care să mi se potrivească, sorții on-line-ului au descis: fucking adapt or die.

*

Cu adaptarea n-am probleme mari, o fac destul de ușor și pe urmă sunt foarte conștientă că viața despre asta e, despre schimbare și adaptare la schimbare și schimbarea din noi și schimbarea din alții și cum le corelezi pe toate ca să nu te minți pe tine, să nu-i pierzi pe alții căci schimbarea are și fața înnoirii, dar și pe cea a ruperii relațiilor când, transformându-te în altcineva, celălalt rămâne pe loc și ce-a fost comun odată e acum cât se poate de străin (și straniu). Cu acest gând simplu în minte și decisă să înfrunt puterea obișnuinței (veritabil dușman care se impune ca o bătrână în capot și veșnic nemulțumită peste toate planurile de schimbare, care, de undeva din colțul minții spune că toate-s bune așa cum sunt, că nu-i nevoie de ceva nou, că nu noi trebuie să ne rearanjăm în propria viață, ci alții trebuie să-și găsească loc în ce trăim, că dacă n-o fac, e treaba lor), m-am pus pe slăbit.

*

Ca și în textul Acasă, vizualizarea dinaintea împlinirii pare mereu o promisiune de cinci stele care, odată împlinită, face că lumea să arate altfel, un fel de înainte și după Cristos, cam așa ne-am putea împărți și noi perioadele importante, înainte și după ce fumam 2 pachete de țigări pe zi, înainte și după ce beam 3 beri pe seară, înainte și după și tot așa. În interior m-am văzut mereu altfel și acum era timpul ca și în afară să devin așa cum eram în mintea mea.

*

După 3 luni am avut cu 10 kilograme mai puțin și, ce credeți? Lucrurile au rămas destul de mult la fel. Sigur, mi-am luat haine cu 4 numere mai mici, am fost lăudată, complimentată, fluierată, apreciată, am primit semne de îngrijorare de la cei care mi-au spus că poate am slăbit prea mult. Însă, peste toate, totul a rămas la fel. Ba mai mult, aș vrea să mai slăbesc vreo 5 kg. Ce-aveam în minte când m-am luat la trântă cu obișnuința? Ce credeam că se va întâmpla? Visam la un dressing nou și la mine în pantaloni mulați. Pantalonii măsura 36 i-am împlinit, garderoba nouă e în construcție.

*

De frica de a reveni la kilograme în plus (mă rog, nu frică, ci obișnuința de-a cântări cât aveam odată) am păstrat, până acum două zile, câteva haine mai mari în dulap. Vreo două pungi. Însă am zis gata și le-am dat. Chiar și când treci un mare hop, puterea obișnuinței nu lărgește lațul și te ține bine ca nu cumva să uiți de ea, să uiți drumul pe care împreună l-ați străbătut ani de zile.

Bluze rămase post curățenia care mă rupe de lanțul obișnuinței

*

Îmi e poftă de dulce și cu pofta asta lupt în fiecare zi. Aș mânca prăjituri și junk food. Și cu toate astea este ceva care mă face să mă liniștesc destul de repede. Gândul că în spatele oricărui efort pe care îl facem, un efort pentru noi și pentru binele nostru, este un drum mai bun pe care putem merge. Că, odată ce ai renunțat să mai crezi că ce crezi tu  este adevărul și numai adevărul, so help me God, și că nicio altă variantă nu poate fi pe măsura gândului tău, te lași pradă unor posibilități noi.

*

Ion Cosmovici a scris pe blogul său:

Avem toţi un loc în lumea asta, sper și cred și văd asta, dacă acceptăm că asta vrem de fapt, un loc în lume, concret, și nu un loc la o masă de discuţii – cu alţii sau cu propria minte. Cine se plânge că nu și-a găsit locul înseamnă că nu l-a căutat până la capăt, s-a oprit undeva la nivel de discuţii și de imagini comune. Iar soluţia e să te gândești cui poţi oferi ceva, profesional sau emoţional, fără să te mai gândești la ce poţi oferi, ci cui poţi oferi. Atunci viziunea se îngustează dar totodată se lărgește: vezi lângă tine locuri sau oameni care te așteaptă, care te pot primi sau au nevoie de tine. Ești același, dar în relaţie cu omul sau locul respectiv, ești o persoană nouă. Totul în tine poate fi reciclat, în sens bun, așa încât te simţi un om complet nou.

1 comment

You may also like

1 comment

AntiGelu November 2, 2012 - 10:21 pm

Eu am niste pantaloni “de control”…cand simt ca sint “stretch”, e momentul sa o las mai moale dpdv caloric. Problema e ca ultimul shooping spree a fost facut cand eram la “upper limit”, asa ca acum unele lucruri prind praf in dulap.
Interesant…e de ajuns ca 2-3 zile pe saptamina sa las masina in garaj si sa o iau pe jos sau cu bicicleta pina la birou si imediat am o pofta nebuna de viata si vreo 2 kg mai putin.
Dar, cunosc si varianta extrema. Am prieteni care dupa hopuri in viata (divort, schimbari de cariera, etc) s-au pus pe slabit (now this a strange hobby for a fresh single guy!!!) si au ajuns sa arate undeva intre somalia si lagar de concentrare. Nu inteleg unde e castigul sau farmecul…daca tot vor o provocare/challenge mai deosebita/out of the box, apuca-te nene de crosetat!

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: