Roşu aprins

by Andreea

Cristina ne-a provocat să scriem o poveste pentru primul e-book cu poveşti de Crăciun din România. Nu m-a dat talentul afară din casă. De fapt, vroiam să scriu ceva cu sânge şi cuţite, dar am spus să-mi ţin în frâu pornirea, aşa că ce-a ieşit, vedeţi mai jos.

*

Anul Nou trebuie să te prindă cu bani în buzunar şi cu chiloţi roşii pe tine. Partea cu banii am înţeles-o, dar partea cu chiloţii…Imaginează-ţi că ai un copil. Un nou-născut. O fată. Când e încă doar un ghemotoc care doarme, mănâncă şi face caca, îi legi o aţă roşie la mână sau o îmbraci cu cel puţin un obiect vestimentar roşu pentru că, paradoxal, cele trei activităţi enumerate mai devreme reuşesc să atragă nu doar admiraţia celorlalţi, ci şi dorinţa lor de-a face farmece copilului, de a-l deochia. Mai târziu, acelaşi copil se transformă într-o tânără care cutreieră magazine şi mall-uri în căutarea perechii perfecte de chiloţi roşii pe care să-i poarte la trecerea dintre ani. Sigur, în logica superstiţiilor existente, dacă ai bani în buzunar când bate ceasul 12 înseamnă că noul an va fi unul îmbelşugat, deci şi purtarea chiloţilor roşii are menirea de-a atrage, ei bine, tot un fel de belşug, dacă înţelegeţi ce vreau să spun.

*

Când e momentul potrivit să-i spui, ca mamă, fiicei tale, odată posesoare a unei aţe roşii anti-deochi, că e suficient de mare s-o preocupe achiziţionarea unei perechi roşii de chiloţi pe care să-i poarte de Revelion? Şi, la drept vorbind, dacă avuţia bănească e un obiectiv pe care orice părinte şi-l doreşte pentru copilul său, când oare intervine, în gândul părinţilor, dacă asta se întâmplă vreodată, că avuţia amoroasă pe care fata ar putea-o atrage odată cu chiloţii roşii e la fel de importantă?

*

-Ai 27 de ani şi niciun iubit. Se apropie Anul Nou, deci eşti pe cale să mai adaugi un an în buchetul vieţii, şi eşti tot singură. Poate că ar trebui să faci totuşi ceva.

Fata se uită în gol. N-are chef să reia discuţia despre asta şi iarna aceasta.

-Mamă, când o să se întâmple, o să se întâmple…

-Dar norocul şi-l mai face omul şi cu mâna lui. Nu poţi să aştepţi să-ţi pice de undeva un bărbat dacă tu nu faci nimic să-l ademeneşti.

„Dacă nu spun nimic, poate încetează, poate pleacă, poate dispare”, îşi spune fata.

-Dacă tu n-ai de gând să faci ceva, am să fac eu.

Fata se gândeşte. Nu, n-are cum să fie vorba despre încă un băiat de-a unei mătuşi de-a unei prietene de-a unei foste colege de serviciu de-a mamei. Ştie că i-a epuizat pe toţi, deşi mama are un networking atât de puternic şi de viclean că nu ştii niciodată de unde mai poate aduce încă un pretendent.

-Am vrut să-ţi spun, când ai împlinit 18 de ani, cum am ajuns eu cu taică-tu să fim împreună. Eu mi-am atras norocul şi l-am găsit pe el, dar povestea noastră nu era potrivită pentru minori, aşa că am ţinut ascunsă istorioara. Cred că a venit momentul să ştii ce s-a întâmplat, să afli de la înţeleapta ta mamă că lucrurile bune trebuie chemate.

Fata se uită la ea şi tace. Tace încă de când mama a început să vorbească şi dacă situaţiile bune chiar vin prin simpla lor invocare la nivelul gândului, înseamnă că mama o să tacă curând. Deşi nu există, deocamdată, niciun semn că ar urma să facă asta. Dimpotrivă…

-L-am cunoscut pe taică-tu la un Revelion. Unchiul Nicu mă invitase la o petrecere cu colegii lui de la facultate şi tata, un om foarte sever, m-a lăsat să mă duc numai după ce a văzut cu ce urma să mă îmbrac. Mama, ştiindu-i apucăturile lui tata, mi-a luat două seturi de haine, unul cu care să plec îmbrăcată de acasă, ca să-l mulţumesc pe tata, celălalt pe care să-l îmbrac când ajung la petrecere, ca să-i mulţumesc pe băieţii de acolo. Am plecat de acasă îmbrăcată cu o pereche de chiloţi cu mânecuţe, din aceia pe care îi tragi aşa de mult peste burtă că îţi ajung până sub sâni, un sutien cu cupe atât de mari şi de lălâi că îmi venea ca un maieu, dresuri de peste 100 den şi o rochie lungă din lână, pe gât, care mă făcea să mă scarpin neîncetat. Tata a fost mulţumit. Când am ajuns la petrecere, m-am dus direct la baie să mă schimb. În punga cu haine, şi-o pereche de chiloţi roşii. Restul, e istorie. În seara aia taică-tu a intrat în vorbă cu mine şi de-atunci am rămas împreună. Îţi spun eu, chiloţii roşii au atras evenimentul. Aşa că, anul ăsta, ţi-am cumpărat o pereche că cred că asta e ultima ta şansă. Dacă nici ăştia nu funcţionează, nu ştiu ce să mai zic.

Fata a luat chiloţii roşii şi a ieşit din cameră. Pe holurile apartamentului, tatăl o opreşte.

-Am auzit că ţi-a spus maică-ta povestea. De fapt, nu e chiar aşa. Am văzut-o în seara aia, când a ieşit de la baie, după ce abia venise la petrecere. Eram în spatele ei şi-am văzut că îşi prinsese fusta în chiloţi. Avea chiloţii, la spate, traşi peste fustă. Am oprit-o, ea s-a întors cu faţa spre mine şi cu spatele la perete şi-am început să vorbim ca să nu se facă de râs. I-am spus că are ceva pe fustă şi m-am aplecat peste umărul ei ca să văd situaţia mai bine, apoi, cu mâna stângă, i-am tras fusta afară din chiloţi. Ea a crezut că am dat puternic cu palma ca s-o scutur. De-atunci, a rămas cu impresia că perechea de chiloţi roşii a fost cea care ne-a adus împreună…

6 comments

You may also like

6 comments

Sky December 19, 2010 - 4:40 pm

ahhah, cat de draguta povestea.

Reply
Andreea December 19, 2010 - 4:41 pm

multumesc. i find it rather silly 🙂

Reply
cristina bazavan December 19, 2010 - 9:17 pm

tres tres tres simpaaaaaa

Reply
Andreea December 19, 2010 - 9:28 pm

multumesc 🙂

Reply
Inozza December 20, 2010 - 12:56 am

Mi-a placut asa mult ca as fi vrut s-o fi scris eu. 🙂

Reply
Andreea December 20, 2010 - 6:15 am

multumesc 🙂 chilotii rosii ti-au luat ochii, Ino. chilotarealaaaa 🙂

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: