Silviu Gherman este Chief Executive Officer la Teleschpenker, o corporație cu dume și glume. E dificil să fac o prezentare a lui Silviu pentru că nici eu nu înțeleg prea bine cu ce se ocupă, însă tot ce face el mă face pe mine să râd. Dacă vrei să îl cunoști mai bine pe Silviu, dă o raită pe pagina lui de Facebook sau pe site-ul corporației lui și-o să pricepi despre ce e vorba, adică și tu, ca și mine, o să râzi. Asta dacă nu ești fan Dan Puric, că atunci o să te superi! Recent, Silviu Gherman a început să pună pe Facebook fotografii cu mâncarea lui, iar treaba asta a luat pe toată lumea prin surprindere: ce l-a apucat? Am hotărât să dezleg misterul, așa că am făcut un interviu cu el.
Silviu Gherman este un star rock și pe scenă, alături de trupa lui Mes Quins și, mai nou, și-n bucătărie.
De ce postezi imagini cu mâncare pe Facebook și care este mesajul pe care vrei să îl transmiți prin imaginile respective?
Andreea, această țară care nu se pricepe la plate-ing, la balansarea compozițională a ingredientelor, la odihna de ceva pe un pat de altceva, la asezonare, la ce se trage pe tigaie. Consider că, în prezent, show-urile despre bucătărie sunt proletare și lipsite de aristocrație, așa că sunt gata să predau aristocrația culinară peizanilor.
Pe lângă imagini, textele pe care le pui par să fie la fel de importante. De ce contează atât de mult cum scrii despre mâncare și de unde ai învățat tu cum se scrie frumos despre mâncare?
Andreea, mâncatul fără poezie este ca femeia fără sâni, întrebați-l pe Sadoveanu. Eu nu pot să mănânc fără să nu, cum se spune, închin o cupă sau așa ceva. De pildă, acum atac o salată de roșii cu praz chinezesc, ingrediente care se odihnesc pe un pat de brânză daneză semănat cu feliuțe de bacon și care sunt strânse în oțet balsamic.
Cât timp îți ocupă să gătești, să fotografiezi și să scrii despre mâncare? Este un întreg concept într-o singură fotografie.
Andreea, ce să zic, stau cu salata asta lângă mine și-ți scriu ție în loc s-o mănânc. Cam o jumătate de oră durează tot. Tocmai de asta nu mai fac poze acum.
”Ceapă prăjită cu fasole, cu brânză ușor sărată, cu un ou ce se odihnește pe un pat de rucola, completat cu roșii și ridichi, închegat cu pâine prăjită cu 6 cereale și presărat cu semințe felurite.” Descrierea îi aparține lui Silviu.
Cum alegi ce mănânci într-o zi, cum îți pregătești meniul astfel încât să continui să îți surprinzi publicul?
Andreea, tu crezi că eu trăiesc, mănânc și dorm în funcție de public?
Cine te inspiră să faci și să perfecționezi acest tip de fotografii, pe cine admiri dintre cei care fac ce faci tu?
Mă ajută foarte mult Fibonacci. De la el am învățat să porționez.
Ce spun oamenii despre fotografiile tale, ce crezi tu că aduci nou în viețile lor?
Se miră, se răsucesc, își frâng mâinile, pufăie, se scarpină pe frunte, zic: iată un om care aduce ceva nou în viața noastră și noi nu știm cum să-l luăm. Pe urmă dau Alt-Tab și se reîntorc la Excel.
”Ciorbă ardelenească de pui cu roșii țârgăsite, urmată de somon norvegian odihnit pe un pat de salată creață Monsanto, împlinit cu ouă proaspete și dres cu salată de cucurbitacee Moretti.” Descrierea îi aparține lui Silviu.
Cum ai învățat să faci plate-ingul? Aranjarea mâncării în farfurie e un aspect foarte important în show-urile culinare.
Mi s-a spus că nu pot, că sunt un ratat, că, așa cum nu mă pricepeam la sculptură, nu mă pricep nici la mâncărică, ceea ce nu e adevărat. Am plate-ingul în mine.
Care este meniul pe care l-ai pregătit pentru azi?
E pentru prietena mea. Când vine îi fac o salată clémentine cu ceapă prăjită, prosciutto crud, capere, busuioc și rucola.
”Salată de ciabatta odihnită pe un pat de roșii cherry cu rucola, ceapă și capere; compoziția a fost stropită cu oțet balsamic și îmbrățișată cu ulei de măsline. Pentru contrapondere texturală și gustativă s-a folosit un pahar de suc fermentat de malț și hamei bănățean.” Descrierea îi aparține lui Silviu.
Dacă aș veni la tine la masă, ce mi-ai găti?
Meniul zilei de la Scala Food, o cantinuță pe care o recomand tuturor, vizavi de Facultatea de Arte, în piața aia mică dintre Calea Griviței, Dacia și Mircea Vulcănescu. Are o siglă mare și roșie: SCALA FOOD. Ar trebui să li se facă o recenzie sau ceva. Le fac eu. Te rog să nu faci tu. Sau fă-le.
