Slow food + slow travel + pandemie = ?

Cum s-au văzut slow food și slow travel anul acesta? Andreea Lazăr – Manager al Pensiunea Lazăr – Voineasa, județul Vâlcea și gazdă de #OlteniaBrunch, Gill Ecobescu – Manager de proiect, Asociația GAL Cheile Sohodolului, pasionat de îmbinările perfecte între nou și vechi, gazdă de #OlteniaBrunch, Diana și Alex Sicoe – fondatori RURAL ai liber la tihna, gazde de #MunteniaBrunch și păstrătorii unei gospodării vechi din Ilfov, Andrei Luminea – owner al restaurantului Pasaj din Sibiu și Cristian Cismaru – Președinte My Transylvania și inițiatorul Transylvanian Brunch au răspuns la aceste întrebări luni, pe 16 noiembrie, în evenimentul online, ”Slow food + slow travel + pandemie = ?”, organizat de Asociația My Transylvania și Gate to Romania. Evenimentul a fost moderat de Dana Gonț.

Anul neobișnuit care se apropie de final a schimbat jocul pentru multe domenii, iar turismul a fost unul dintre ele, puternic ”lovit” de pandemie și de turiștii care nu au mai fost la fel de numeroși ca-n vremurile bune. Cu toate astea, jucătorii din piața de turism și ospitalitate s-au reinventat ori acomodat cu noua situație și fiecare a luat ce-a fost mai bun din situație. Ba chiar pare că tot curentul ”slow” – slow food, slow travel, slow living – a prins aripi cu ocazia pandemiei fiindcă oamenii au trebuit să găsească oportunitățile de a-și petrece timpul liber la nivel național, mai mult ca niciodată.

Cristian Cismaru explică cum tot conceptul ”slow” a adus beneficii pe mai multe paliere:

• FOOD – mâncarea e produsă și consumată la nivel local (punctul în care te afli + 75km, în orice direcție); sunt susținuți micii producători și conservarea mâncării autentice; nu doar cultura gastronomică e importantă, ci și protejarea mediului și a peisajului cultural.
• TRAVEL – petrecerea a mai mult timp într-un singur loc, fără preocupare excesivă pentru umplerea timpului cu vizite în tot felul de locuri, experiențe inedite etc.
• LIVING – timp pentru familie, pentru comunitate.

Andrei Luminea a povestit că datorită viziunii și înțelegerii despre conceptul ”slow” oferite de Cristian, a implementat și el această abordare în munca de la restaurantul Pasaj, în felul în care gătește și-și procură materia primă. ”Am învățat să accept ce îmi dă pământul, să nu mă mai iau după aparențe. Dacă un morcov e urât, nu înseamnă că nu e gustos,” explică el.

Gill Ecobescu e de acord cu Cristian care crede că totul trebuie să aibă o poveste care să poată fi transmisă mai departe și înțeleasă de oameni. ”Colaborarea e un aspect sensibil în zona din care vin eu. Deși asociativitatea e susținută, oamenii se reunesc foarte greu pentru că există neîncredere.”

În gospodăria familiei Lazăr, totul înseamnă muncă, pentru că se autosusțin din animalele pe care le cresc și din produsele pe care le fac cu mâinile lor. ”În zona Voineasa nu există conceptul de tradițional. Noi am insistat să păstrăm autenticul și, de aceea, efortul nostru nu e înțeles și apreciat din prima. Eu refuz să fac grătare și cartofi prăjiți și oamenii, de multe ori, nu înțeleg asta. Ne punem sufletul pe masă pentru oricine ne calcă pragul,” explică Andreea Lazăr, care se ocupă de pensiunea familiei alături de sora și tatăl ei.

Diana Sicoe a pornit proiectul RURAL – ai liber la tihnă anul acesta. ”E un proiect de suflet, a doua noastră dragoste. Am creat acest spațiu din dorința de a retrăi sentimentul vacanței la bunici și am vrut să avem parte de acest sentiment aproape de București, fără să alterăm autenticitatea locului,” spune ea. Satul în care e RURAL – ai liber la tihnă e la 30km de București. ”Pentru noi, 2020 a fost un an care a venit cu oportunități de a prezenta satul românesc și o curte tradițional românească.”

Și pentru Andreea Lazăr, 2020 a fost un an bun pentru că a avut timp, în sfârșit, pentru familie, dar și pentru a face câteva schimbări în curtea pensiunii. ”Mi-a părut însă rău pentru fetele care ne ajută la treabă, fiindcă ele depind de venitul generat de noi.” Pentru familia Lazăr, brunch-ul organizat recent în gospodăria lor a fost o noutate, căci abia anul ăsta au aflat de acest concept.

Andrei Luminea a văzut 2020 tot ca pe un an dedicat familiei și odihnei, dar e mulțumit că a avut susținere din partea comunității care a venit la restaurantul lui sau a comandat mâncare acasă. Au lipsit turiștii străini, însă românii au fost mai generoși cu business-ul lui. ”O situație ca pandemia poate fi speculată. De exemplu, noi am decis să devenim și procestaori pentru oamenii care vor să facă diverse produse din materia lor primă, dar nu au cum. Îi vom sprijini cu asta,” spune Andrei, care crede că online-ul e calea de urmat în perioada următoare.

Cristian Cismaru spune că, în ceea ce-l privește, turismul cu străini a dispărut complet anul ăsta. De unde avea în jur de 500-600 de turiști străini, majoritatea nemți, pe an, pe care îi plimba, deodată aceștia s-au evaporat. ”Ne-am adaptat, am avut mai mulți turiști români și mai multe brunch-uri unde, chiar dacă nu au mai fost atâția oameni, am avut mai mult timp să interacționez cu fiecare.”

România nu trebuie văzută ca o variantă de compromis în 2020, ci ca o șansă de a descoperi și înțelege de ce țara noastră merită atenție.

Dana Gonț

Dana Gonț a spus că România nu trebuie văzută ca o variantă de compromis în 2020, ci ca o șansă de a descoperi și înțelege de ce țara noastră merită atenție și ce putem face aici, dar și cum turismul local se poate dezvolta pentru a veni în întâmpinarea turiștilor tot mai versatili.

”Alegerea noastră e cea care dă tonul pentru ca astfel de business-uri de turism local să existe și să se înmulțească,” a apreciat Cristian Cismaru, în încheierea evenimentului, făcând apel la responsabilitatea și interesul fiecăruia dintre noi de a investi conștient bani și timp pentru descoperirea propriei țări.

Citește cum a fost la brunch-ul de la Sitaru.

Citește cum a fost brunch-ul de la Govora.

Citește cum a fost brunch-ul din Runcu Gorjului.

Citește cum a fost brunch-ul de la Voineasa.

Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.