Echilibru în sport și alimentație pentru rezultate pe termen lung

by Andreea Vasile

Când am început eu să fac sport în mod organizat, prin 2013, am dat de știre despre asta și comunității mele on-line. Pe de-o parte, am făcut-o din entuziasm pentru că începeam o activitate nouă, care îmi plăcea și mă motiva, pe de altă parte era modul meu de-a promite că nu mă voi lăsa de mișcare pentru că mă lăudasem deja cu asta în dreapta și-n stânga și, dacă aș fi dat înapoi, m-aș fi făcut de râs.

Pentru mine, entuziasmul a fost mereu și înger, și demon, căci, de multe ori, am dat 100% implicare în situații vizavi de care ar fi trebuit să fiu, de fapt, mai moderată. Cu toate acestea, chiar dacă, până la final, lucrurile au arătat diferit, am putut să revin în scris în fața celor care mă citesc și să spun: m-am înșelat, uite cum s-au petrecut de fapt lucrurile. Asta fac și acum.

DSC00389

În urmă cu aproape o lună, la un antrenament în aer liber, în parcul Herăstrău

Timp de aproape un an, în 2013, am consemnat tot ce am făcut din punct de vedere sportiv și tot ce am mâncat. Am făcut toate astea cu bună intenție, dar și cu nepriceperea omului care nu știe despre ce vorbește și care crede că l-a apucat pe Dumnezeu de-un picior și nu-i va mai da drumul.

Îmi amintesc precis recomandările celor care îmi spuneau că schimbarea stilului de viață e un proces de cursă lungă și că e indicat să-mi dozez efortul pentru că nu voi putea să țin pasul la cel mai înalt nivel ani de zile. Nu am ascultat pe nimeni și am făcut cum am crezut de cuviință. Să am experiența mea e important pentru mine chiar dacă la final arăt ca o mașină bușită-n zid. Tu o poți numi încăpățânare, eu o numesc dorința de a-mi trăi propriile aventuri!

EU

În 2013, când mâncam puțin, mă antrenam mult și aveam 49 de kilograme, o amintire parcă din altă viață. Acum mănânc mai mult și mă antrenez mai puțin, de unde și cele 15 kilograme pe care le-am luat înapoi cât ai zice … ciocolată. 

Călătoria mea, în care am crezut că voi rămâne dedicată alimentației foarte corecte și regimului sportiv intens, s-a terminat cu un eșec. Cel puțin așa au arătat atunci lucrurile, căci, abia mai târziu, mi-am dat seama de lecțiile pe care le-am învățat:

  • puțin și bun e mai bine decât mult și prost
  • schimbările se fac cu pași mici, în timp
  • răbdarea cu sine și cu procesul e importantă
  • ceea ce contează e să îți formezi obiceiuri cât mai sănătoase pe care să le poți menține pe termen lung.
WhatsApp Image 2019-05-11 at 11.15.41 (7)

Recent, la Bucharest Half Marathon, într-un circuit-concurs organizat de World Class România

În privința alimentației, rezultatul a fost bun, căci am peste șase ani de zile de când mi-am îmbunătățit considerabil alegerile. Sigur că mai mănânc pâine, dulciuri și beau alcool, dar sunt excepții, nu alegeri zilnice (deși, dacă ar fi după mine, aș mânca ciocolată pe pâine de trei ori pe zi).

În privința sportului, fluctuațiile sunt mai mari. Fie am perioade în care merg la sală de 2-3 ori pe săptămână, fie am perioade în care nu calc deloc pe acolo, dar mă antrenez totuși acasă. În plus, faptul că am o viață activă, că nu am mașină, deci merg pe jos, că urc scările, în loc să iau liftul, că îmi place să joc orice, de la handbal, la tenis, la badminton și până la frisbee, mă ajută să am un tonus bun, să îmi păstrez energia la cote înalte și să am parte de cele 30 de minute de mișcare recomandate în fiecare zi.

 

 

0 comment

You may also like

Leave a Reply

%d bloggers like this: