Dacă ești pasionat de mișcare, dar plictisit de tot ce-ai făcut până acum când vine vorba despre stilul sănătos de viață, nu-ți face griji, căci scandinavii vin iar cu o idee bună. După ce-n anii trecuți te-au învățat să te bucuri de calitatea vieții și-au introdus la nivel mondial conceptele de ”hygge” (cum să trăieși confortabil) și ”fikka” (cum să trăiești confortabil bucurându-te de o ceașcă de cafea și-o prăjitură gustoasă), de data asta suedezii sunt cei care îți propun să faci ”plogging”.
Plogging-ul ( de la pluck = a culege și jogging = a alerga) este combinația între alergare și curățenie, adică îți menții condiția fizică și ai grijă și de mediul înconjurător. La ei, ideea asta a prins viață prin 2016 și-a avut la bază îngrijorarea față de consumul excesiv de plastic. Însă azi a devenit practicat la nivel mondial și unii se-ntreabă dacă nu e trend-ul în fitness al anului 2018, deși suntem abia în februarie.
Faci mișcare cu prietenii și cureți și orașul
Vedeți bine că pe măsură ce trec anii nu mai e suficient să faci lucruri pur și simplu, ci ele trebuie să aibă, cumva, un scop mai mare, mai de impact, care să genereze și un bine social. Un fel de ”am reușit să stricăm Planeta cu tot felul de exagerări, acum e timpul s-o facem bine”. Dacă mai putem! Și cum scandinavii au un simț dezvoltat al datoriei (poate doar japonezii îi mai întrec la capitolul ăsta), nu e nicio mirare că nici sport de dragul sportului nu mai poți face pur și simplu.
Mi-am imaginat pentru o clipă plogging-ul în România și cum aici o astfel de inițiativă ar trebui să poarte un alt nume. De exemplu crawlging, adică crawl (a te târî) și jogging (a alerga). Asta pentru că la noi sunt atât de multe gunoaie la fiecare pas încât, în loc să te tot apleci și ridici, mai bine mergi din prima de-a bușilea.
Mona Varga e din Cluj și e una dintre participantele la evenimentul de sâmbăta trecută
Până să-mi duc ideea la capăt, am descoperit însă că sâmbăta trecută, la Cluj, a avut loc primul eveniment de plogging din România, în care un grup de aproximativ 15 persoane au alergat și au făcut curățenie timp de peste trei ore în mai multe puncte din oraș. Ei au de gând să repete experiența.
Revenind la scandinavi, cred că în România fie s-ar simți ca acasă, fie s-ar simți neputincioși și depășiți de situație. Îmi imaginez că la ei acasă curățenia a fost un fel de pretext întrucât nu e la fel de murdar ca la noi și, din când în când, poate la fiecare 5-10km, se mai apleacă să adune o hârtie sau o sticlă de plastic. Aici ar fi nivelul următor, iar răbdarea, determinarea și disciplina lucrului bine făcut s-ar vedea la noi cu adevărat. Poate că, într-o zi, o să-mi invit câțiva prieteni scandinavi la o astfel de provocare, să văd cât rezistă și din ce aluat sunt, de fapt, făcuți.
