Oameni

Sănătate pe bani: cum am rămas fără consultațiile gratuite la medicul de familie

Una dintre bucuriile mele când eram copil era să merg cu bunica la medici. Bunica era un om care se ducea la doctor fără să o doară ceva. Făcea prevenție. Inconștient, am rămas de la ea cu aceeași ”apucătură”: nu trebuie să te doară ceva ca să verifici dacă e totul în regulă, mai ales că unele boli sunt invizibile, de exemplu cancerul de col uterin, în cazul femeilor, care e asimptomatic și d-aia e important să mergi la control la ginecolog la fiecare 6 luni sau o dată pe an.

Înainte să mergem unde trebuia să mergem, bunica pregătea mereu câte ceva pentru doamna doctor și asistente, dacă era cazul, atunci când trebuia să își facă băi galvanice la Spitalul Foișorul de Foc, pentru reumatismul de care suferea. Că era o cafea sau o carte semnată de Sandra Brown (una dintre surorile ei lucra la o editură de carte, deci făcea ușor rost de ele), bunica nu mergea niciodată la doamna doctor cu mâna goală. Probabil și ea, la fel ca alți bunici și, apoi, părinții noștri, făcea asta ca semn de apreciere, nu ca să câștige atenție și bunăvoință din partea medicilor. Odată, medicii erau respectați mai mult decât azi, atât de oameni, cât și de stat. Continuă lectura

Standard