Trattoria Sicilia Restaurant [review]

by Andreea Vasile

Pizza bună, dar atmosfera prea gălăgioasă (în afară de muzica prea tare, aproape o obsesie în locurile, de orice fel, din Bucureşti)

Trattoria Sicilia Restaurant se-nvecinează cu greu încercatul La Bonne Bouche (vecinii de deasupra se incendiară de două ori în mai puţin de patru luni, dacă îmi aduc corect aminte). Pe strada Franceză 30 m-am oprit azi cu un prieten căruia îi era poftă de italienească să mâncăm o pizza. Nici el, nici eu nu mai fuseserăm acolo, so why not give it a try mai ales că la orele 14.00 sunt puţine locuri deschise în Centrul Vechi. Majoritatea deschid pe la 16.00 aşa cum aveam să aflu citindu-le orarul.

*

Doar doi clienţi erau înăuntru. Locul e ok amenajat, stil italian, prietenos. Dar, ca mai peste tot în Bucureşti, prima impresie, chiar dacă bună, e distrusă de muzica prea tare, această obsesie românească din aproape fiecare local. Patroni, unii oameni discută între ei! Sau şi-ar dori să o facă.

Servirea a fost promptă (sigur, era gol!) şi băutura şi mâncarea au venit repede. Însă la un moment dat ambientul a fost iremediabil compromis (lăsând muzica tare la o parte) de prezenţa unui domn (cred că era şeful cel mare) care s-a plimbat prin tot localul fumând ţigară după ţigară în aşteptarea unor parteneri de afaceri (cum aveam să aflu curând). A pufăit timp de 30 de minute fum de ţigară prin toată incinta, a vorbit tare la telefon, apoi situaţia s-a înrăutăţit când a venit doamna cu care avea business însoţită de copilul ei şi de bunica sau bona. Fetiţa a început să tropăie pe acolo, să o strige pe maică-sa, bunica sau bona făcea ture, de asemenea, ca să mai ia câte ceva din geanta pentru copil pe care o lăsase lângă noi.

*

Înţeleg că era prânz, că poate nu-i lume, de obicei, la ora aia, însă chiar şi pentru confortul a numai doi oameni (între timp, ceilalţi doi clienţi plecaseră) cred că cinstit e să dai tot ce poţi. Mai ales că o pizza e între 25 – 40 de lei, iar restul felurilor de mâncare ajung până la 100 lei, deci preţurile sunt de la medii în sus.

*

După experienţa de azi, i-aş da locului, ca overall, un 7. Şi daţi muzica aia mai încet, all you dining places in towwwwwwnnnnnnn!

0 comment

You may also like

0 comment

Alina January 12, 2012 - 6:57 pm

Wow! Ce generoasa esti. Probabil, pizza este buna, ca altfel nu inteleg.

Reply
Andreea January 12, 2012 - 7:11 pm

Da, a fost buna!

Reply
Irina January 12, 2012 - 9:28 pm

Ca termen de comparaţie, cand am fost la Londra am rămas într-o zi ultimii clienţi la Fifteen (restaurantul lui Jamie Oliver). Era un fel de program de prânz, nişte ore între care puteai mânca, după care era o pauză de câteva ore şi începea programul de cină.

Noi ne-am nimerit la masă în ultima parte a programului şi ne-am întins la poveşti până după ora de începere a pauzei. Deşi unii dintre angajaţi se schimbaseră de hainele de lucru şi umblau pe-acolo în pauză – unul dintre ei îşi adusese copilul şi-l pusese la o masă să deseneze şi să mănânce ceva – nimeni nu ne-a spus să ne grăbim, că e ora închiderii, că fac casa şi trebuie să ne aducă nota sau alte de-astea. Ba chiar chelnerul care ne servea ne-a convins să bem şi o cafea! În afară de asta oamenii aflaţi în pauză se străduiau să nu ne deranjeze, deşi era timpul lor şi noi nici măcar n-aveam o notă de plată mare (100 lire pentru trei persoane).

Şi da, în timpul mesei muzica a fost în surdină, ca în toate restaurantele de prin alte ţări de altfel. Şi pe mine mă stresează chestia asta cu muzica – mai ales în restaurante, de nici un prânz de afaceri nu prea ai unde să iei!

Reply

Leave a Reply

%d bloggers like this: