În urmă cu 14 ani, medicul german Frank Hoffman era în duș când i-a venit o idee simplă, dar genială: instruirea persoanelor nevăzătoare astfel încât să poată să depisteze cancerul mamar în stadiul său incipient, doar prin palpare, și cu un grad de reușită mai mare decât aparatura tehnologică pusă la dispoziție.
Când în 2005 medicii ginecologi din Germania au fost înștiințați că nu mai pot trimite la mamografie femei despre care nu sunt siguri că ar putea avea cancer la sân, doctorul Hoffman a știut că trebuie să facă ceva. ”Nu aș fi putut să stau față în față cu o pacientă care mă întreabă dacă totul e bine și eu să-i spun fără ezitare că totul e grozav,” spune medicul. Aceasta cu atât mai mult cu cât 20% dintre cazurile de cancer mamar sunt în rândul femeilor sub 50 de ani. În Germania, doar femeile între 50 și 69 de ani beneficiază de mamografie ale cărei costuri sunt decontate de casa de asigurări.
40 de examinatori medicali tactili există în acest moment în Germania
Doctorul Hoffman și-a dorit nu numai să ofere șansa oricărei femei să își facă anual testul pentru depistarea timpurie a cancerului mamar, ci și să le determine să fie proactive și să înțeleagă că prevenția e foarte importantă. ”Mi-am dorit ca femeile să se ducă singure la doctor fiindcă înțeleg că sănătatea lor e mai presus de orice. Nu am vrut ca ele să se simtă obligate să facă un astfel de test, ci relaxate și sigure că e o investiție în sănătatea lor,” explică Hoffman.
Un medic ginecolog în Germania petrece între 2 și 4 minute ca să examineze sânii unei femei, un timp foarte scurt. Cu noua metodă pe care a găsit-o, și pe care a patentat-o încă din 2007, o femeie petrece cu un examinator medical tactil, adică un nevăzător care îi palpează sânii, până la 30 de minute. ”E foarte important pentru femeile care se testează astfel că sunt ascultate cu atenție și așa se simt încrezătoare și în siguranță,” spune medicul.
Până acum există 40 de femei nevăzătoare care au devenit examinatori medicali tactili în Germania. Astfel de cadre medicale sunt în pregătire sau există deja și în alte țări ca Austria, Columbia, Mexic și chiar India, unde o astfel de meserie e cu adevărat deosebită. Acolo, din cauza prejudecăților culturale și religioase, nevăzătorii tind să fie marginalizați, căci se crede că un om fără vedere e un om blestemat, care a făcut ceva rău într-o viață anterioară și care, deci, în viața aceasta plătește prin lipsa vederii.
Nevăzătorii sunt instruiți cum să depisteze eventualele tumori din sân cu ajutorul unor benzi pe care scrie în sistem Braille
”Am creat locuri noi de muncă, am scăzut costurile din sistemul medical prin noua metodă, am dat putere mai mare nevăzătorilor și am ajutat mai multe femei să depisteze cancerul mamar în stadiul său incipient,” spune doctorul Hoffman despre ideea lui pentru care muncește fără oprire de 14 ani și care poartă azi numele Discovering Hands (n.red. mâini care descoperă).
Ce îi face pe nevăzători să aibă un simț tactil foarte dezvoltat și mai bun decât un aparat performant? Ceea ce s-ar numi ochiul lor interior și o capacitate a creierului de a percepe diferit atingerile. Ca să mă lămurească, doctorul Hoffman îmi spune că dacă timp de cel puțin opt luni de zile aș ține ochii închiși, structura creierului meu s-ar modifica, de asemenea, și s-ar adapta noilor condiții de viață, iar astfel eu aș putea să fac lucruri noi.
Există șanse ca o astfel de metodă să fie disponibilă și-n România? Sigur că da, numai că rămâne de văzut cine și-ar asuma aici implementarea ei. Vizita doctorului Hoffman în România la invitația Ashoka, cea mai mare organizație din lume care sprijină antreprenoriatul social, a fost deopotrivă pentru a povesti despre ideea sa și felul în care a adus-o la realitate și pentru a testa piața de aici. E deocamdată prematur să vorbim însă de o astfel de nouă structură, deși beneficiile metodei sunt dovedite.
În România se moare încă prea ușor din cauza cancerului la sân. Un program național de prevenție a fost anunțat începând cu 2018, pentru o perioadă de 5 ani
ÎN ROMÂNIA, O FEMEIE MOARE DIN CAUZA CANCERULUI LA SÂN LA FIECARE 3 ORE
Până la implementarea ideii doctorului Hoffman în țara noastră, la finalul anului trecut studiul ”Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investigației într-un program de screening pentru cancerul la sân” comandat de Coaliția pentru Sănătatea Femeii releva faptul că și-n privința deceselor din cauza cancerului mamar suntem pe primul loc în Uniunea Europeană.
Pentru 2018, Ministerul Sănătății a anunțat, pentru prima dată după 1990, două programe naționale și gratuite pentru testarea cancerului mamar și cancerului de col uterin (n.red. unde, de asemenea, suntem pe primul loc ca mortalitate în Uniunea Europeană). Cu fonduri europene nerambursabile în valoare de 21 de milioane de euro, Ministerul Sănătății a anunțat, ultima dată pe 4 februarie, prin vocea ministrului Sorina Pintea, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, că programele vor avea o durată de 5 ani de zile și că peste 30.000 de femei vor fi testate în acest scop.
