Gate to Romania și Asociația My Transylvania au dat startul unui nou sezon de brunch-uri în Oltenia și Muntenia, sâmbătă, 4 iulie, în satul Sitaru din județul Ilfov, în gospodăria RURAL – ai liber la tihnă, un loc cu iz de vacanță și relaxare care, de aproape cinci ani de zile, le aparține lui Alex și Diana.
La fel ca anul trecut, brunch-urile în Oltenia și Muntenia organizate de Gate to Romania – care, între timp, s-a reinventat sub un nume nou – vor să te ajute să descoperi locuri inedite în satele din România, să afli povești cu tâlc, să cunoști meșteri care păstrează vie tradiția și, nu în ultimul rând, să deguști bucate locale făcute cu multă inimă și iscusință de oameni pentru care bucătăria nu mai are nici un secret.
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 25 iulie, la Buleta, în județul Vâlcea. Află mai multe detalii despre ”Oltenia Brunch la Buleta” și cumpără-ți biletul de participare!
Mai mult ca niciodată, vreau ca aceste brunch-uri să fie pentru oaspeții noștri o gură de aer proaspăt și momente de reconectare cu oamenii dragi și cu țara în care s-au născut
Gabriela Solomon, organizatoare
Prima oprire din satul Sitaru, comuna Grădiștea, județul Ilfov, la numai 30 de kilometri de București, a fost în locul numit RURAL – ai liber la tihnă, unde Alex și Diana și-au propus în urmă cu aproape cinci ani de zile să creeze un spațiu tradițional românesc cu influențe moderne în care oricine le calcă pragul să se relaxeze și să regăsească câte ceva din căsuța de la țară a bunicilor. Cu creativitate, soluții de design ingenioase și multă muncă, ei au transformat spațiul dintr-un loc vechi și ponosit într-o oază de culoare, numai bună de explorat. Oricine își dorește să înnopteze aici un weekend, să facă o petrecere sau să sărbătorească un eveniment, o poate face, căci spațiul mare, cu o curte generoasă și piscină, face loc pentru visuri care așteaptă să devină realitate.
Organizatoarea brunch-ului, Gabriela Solomon, și voluntarii Gate to Romania i-au așteptat pe invitații mici și mari cu multe emoții și gânduri pentru noul an de brunch-uri, unul mai special, având în vedere pandemia care ne-a schimbat tuturor viețile în aceste luni, într-un fel sau altul. ”Îmi doresc ca oamenii să aibă parte de cât mai multe momente de relaxare și frumusețe, mai ales în aceste clipe în care speranța de mai bine e-n inimile tuturor și-n care avem nevoie de energia naturii pentru echilibrul nostru psihic și fizic. Mai mult ca niciodată, vreau ca aceste brunch-uri să fie pentru oaspeții noștri o gură de aer proaspăt și momente de reconectare cu oamenii dragi și cu țara în care s-au născut. E important să vedem cu ochii noștri și să simțim cu inima noastră toate lucrurile pentru care putem fi recunoscători că, în ciuda a tot ceea ce poate fi mereu îmbunătățit, ne-am născut pe acest pământ, într-un loc pe care-l numim acasă,” mi-a spus Gabriela.
Oaspeții – 30 de adulți și 15 copii – au petrecut câteva ore de relaxare în curtea RURAL – ai liber la tihnă, s-au plimbat prin Situl Natura 2000 Sitaru – Dridu – Căldăruşani alături de Livia de la Societatea Ornitologică Română și au gustat bucatele gătite de membrii comunității din Sitaru, tanti Luminiţa, tanti Lucreţia, tanti Maria, tanti Nela, nea Sandu. Vedetele zilei au fost drobul de legume, tartele cu brânză, spanac şi dovlecel, zacusca proaspătă, prăjitura cu vişine şi gogoşile. Pe masă au mai fost două tipuri de plăcintă cu brânză, fasole făcăluită, sarmale cu mămăligă, brânză şi caş de oaie de la ciobanul Costică, slăninuţă, legume din sat, prune, zarzăre, mere de vară şi pepeni.
GOGOȘI DE LA TANTI LUCREȚIA ȘI-O POVESTE DESPRE CREDINȚĂ
Lucreția și Florian Dumitru formează un cuplu de 47 de ani. S-au căsătorit la București, când ea avea 20 de ani, iar el, 23 de ani. S-au văzut, s-au plăcut și s-au luat. Tanti Lucreția zice că imediat ce l-a văzut pe nea Florian, a știut că el e alesul. ”După ce am vorbit cu el, am simțit că ne știm dintotdeauna,” spune ea. Originară din cartierul Colentina, din București, tanti Lucreția l-a întâlnit pe nea Florian prin verișoara acestuia, care era vecină de bloc cu ea. ”Și mie mi-a plăcut de ea și, după numai o săptămână, ne-am hotărât să ne căsătorim,” recunoaște și soțul, azi în vârstă de aproape 70 de ani, originar din satul Sitaru, unde amândoi s-au relocat în urmă cu 20 de ani, după ce tanti Lucreția nu a mai avut un loc de muncă, iar nea Florian a ieșit anticipat la pensie din cauza unor probleme de sănătate. ”Am avut chimie, cum se zice,” râd amândoi când vorbesc despre povestea lor de dragoste.
Pentru brunch, tanti Lucreția a făcut 150 de gogoși, unul dintre deserturile ei preferate pentru că sunt și printre preferatele lui nea Florian. ”Când sunt proaspete, trebuie neapărat să gust. Atunci îmi plac cel mai mult,” spune el. Dar și pentru că, atunci când le face, tanti Lucreția dă de pomană unei familii din vecini cu mulți copii care o numesc, simplu, bunica. ”Dacă le promit că le fac, le fac. Chiar și când fac pentru noi, tot cu gândul la ei sunt prima dată,” povestește ea. Gândul la aproape și, în special, la copii e ceea ce o animă, mai ales după ce zilele au devenit mai lungi și mai grele în urmă cu 10 ani când unul dintre fiii ei a murit într-un accident. ”Azi ar fi avut 40 de ani,” spune în timp ce privește spre candela care arde în memoria lui pe măsuța din bucătărie, acolo unde iau naștere gogoșile cu poveste, făcute mereu în amintirea lui, copilul ei.
Tanti Lucreția îmi spune că gogoșile ei au ajuns până la preotul satului și chiar mai departe, la călugării de la Mănăstirea Sitaru, unde este și duhovnicul ei. Mănăstirea Sitaru a fost ctitorită în secolul al XVII-lea de către jupân Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu, care a fost Registrator în timpul domniei lui Mihai Viteazul. În această locație exista o veche biserică de lemn, a cărei urmă a dispărut după secolul al XIX-lea. Mănăstirea Sitaru a fost construită pe o movilă de pământ, fiind înconjurată de apele râului Ialomița. Ulterior râul și-a schimbat cursul, dar uneori, la ploi abundente, se mai adună apă în jurul mănăstirii.
REȚETA DE GOGOȘI A LUI TANTI LUCREȚIA
Dacă vrei să mănânci și tu gogoși așa cum le face tanti Lucreția, iată mai jos care este rețeta:
INGREDIENTE
- 1kg faină;
- 500 ml apă (călduţă) sau lapte
- 3 ouă
- 50 g drojdie proaspătă;
- 100 ml ulei;
- 4-5 linguri zahăr;
- 3-4 fiole esență de vanilie;
- 1 praf de sare.
MOD DE PREPARARE
Se dizolvă drojdia în puțină apă călduță. Dacă ai drojdie uscată, se folosesc doar 20 grame. Combină într-un vas mare făina și sarea. Adaugă drojdia desfăcută în apă călduță, esența de vanilie și uleiul. Toarnă treptat și amestecă continuu restul de apă călduță, până obții un aluat omogen și lipicios, dar care nu se lipește de mâini. Acoperă cu un prosop compoziția și lasă gogoșile la dospit până își dublează volumul. Unge masa de lucru cu puțin ulei. Pune aluatul de gogoși pe ea, mai frământă de câteva orii și întinde-l cu sucitorul. Formează, cu paharul, gogoșile. Mai lasă-le la crescut câteva minute.
Încinge apoi uleiul într-un vas mai înalt și pune la prăjit gogoșile. Când sunt gata, scoate-le pe un șervet de hârtie, care să absoarbă excesul de ulei, pudrează-le cu zahăr vanilat și bucură-te de gustul lor delicios!
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 25 iulie, la Buleta, în județul Vâlcea. Află mai multe detalii despre ”Oltenia Brunch la Buleta” și cumpără-ți biletul de participare!
Fotografiile au fost realizate de Călin Stan (mai puțin imaginea cu tanti Lucreția și nea Florian). Pentru albumul foto complet al evenimentului, apasă aici.
Dacă vrei să trăiești și tu experiența unui astfel de brunch, dă like paginilor de Facebook Asociația My Transylvania și Gate to Romania.
Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
