”Dacă secolul XX a fost despre dobândirea drepturilor civile, secolul XXI va fi despre dobândirea drepturilor economice,” spune Clara Sigheti, o juristă din București care a înființat în România primul ”laborator” în care se discută, în mod organizat, despre una dintre cele mai importante teme economice ale prezentului, venitul de bază necondiționat sau, pe scurt, UBI (unconditional basic income).
Ideea venitului de bază necondiționat susține ca fiecare cetățean să primească din partea statului în care trăiește o sumă periodică de bani, în mod necondiționat. Pe scurt, primești bani și ce faci ce vrei cu ei. Ideea aceasta nu este nouă, are o vechime de peste 500 de ani, însă abia în zilele noastre ea a revenit la suprafață și este văzută ca o necesitate economică a viitorului. Ba chiar Andrew Yang, candidat la președinția SUA, care între timp s-a retras din cursă, și-a construit întreaga campanie în jurul acestei idei.
Am vorbit cu Clara despre istoria UBI, despre cum e testată această idee în lumea întreagă, de ce este nevoie de ea și unde poți participa la discuțiile despre UBI în România.
Ce ai vrea să știe oamenii despre tine?
Că interesul pentru UBI (n.red. unconditional basic income) a venit destul de firesc pentru mine. Ca jurist, mă fascinează felul în care legislația poate ajuta sau dăuna dezvoltării. Încerc să-mi imaginez cum vor arăta lucrurile peste 10 sau 20 de ani și ce fel de reforme sunt necesare acum pentru a preîntâmpina problemele de care ne vom ciocni în viitor. Mă întreb ce înseamnă de fapt acea ‚schimbare în bine’ pe care ne-o dorim cu toții, dar pe care ori nu reușim să o articulăm, ori nu reușim să o aducem ca prioritate pe agenda legiuitorului. Până la urmă, dincolo de a scrie petiții furibunde către instituții care par desprinse din Kafka și a mă implica în proiecte din domeniul justiției alături de colegii mei din comunitatea Lideri pentru Justiție, mă întreb ce aș putea face eu pentru a construi o lume mai bună și cred că așa am ajuns la ideea de a crea primul laborator UBI din România.
Când ai aflat prima dată de UBI și de ce ți s-a părut o idee interesantă?
Am aflat despre UBI în 2015 dintr-un articol despre cele mai inovative propuneri de politici publice din acel moment. De la bun început mi s-a părut că ideea răspundea problemelor ridicate de mișcarea Occupy și valului de frustrare rămas în urma crizei financiare. Măsurile luate atunci – bail-outs din bani publici, dar fără accountability și măsurile de austeritate impuse ulterior creaseră furtuna perfectă. Însă, cu timpul, am înțeles că UBI ar putea adresa mult mai multe aspecte decât cunoșteam eu în bula mea – de la eradicarea sărăciei în țările aflate în curs de dezvoltare, până la amortizarea impactului pe care-l vor avea automatizarea și inteligența artificială.
UBI presupune ca statul să acorde periodic o sumă de bani fiecărui cetățean, sumă care să acopere nevoile de bază, pentru un trai demn
Ce este UBI, cine a venit cu ideea aceasta și de ce, pentru unii oameni, reprezintă viitorul?
UBI înseamnă ‚unconditional basic income’ sau ‚universal basic income’ (U e versatil) și presupune ca statul să acorde periodic o sumă de bani fiecărui cetățean, sumă care să acopere nevoile de bază, pentru un trai demn. Ne putem gândi la UBI ca la un dividend cetățenesc acordat în virtutea dreptului la viață consacrat în Constituție. E greu de spus cine a venit cu această idee. Noțiunea de a acorda astfel de drepturi se prefigura încă din Magna Carta, avându-și originea în ideea de ‚commons’ (resurse comune, precum resursele subsolului, pădurile și vânatul, râurile, pământul din jurul unui sat etc.), însă primul care a scris despre UBI este renascentistul englez Thomas Morus (nu întâmplător, cartea sa se numește Utopia) și apoi ideea a fost reluată de Thomas Paine, unul dintre arhitecții iluminiști ai Războiului de Independență, apoi John Stuart Mill.
Venind mai aproape de timpurile noastre – Bertrand Russell, Martin Luther King și Richard Nixon, precum și marii economiști – Friedrich Hayek și Milton Friedman. Deși este o idee cu o istorie de cel puțin 500 de ani, UBI ar putea fi de fapt una dintre cele mai importante idei ale viitorului. Spun asta pentru că ne îndreptăm cu pași repezi spre transformări sociale fără precedent și nu vorbim despre un viitor îndepărtat, ci despre un proces care a început deja. În momentul în care automatizarea va înlocui meseriile actuale, modul în care ne vom raporta la ideea de ‚muncă’, ‚valoare’ și ‚contribuție în societate’ se va transforma complet. Speranța mea este că prin UBI și alte reforme adaptate nevoilor curente, vom putea traversa această perioadă critică în mod lin și pașnic.
Au mai existat încercări pentru implementarea UBI în trecut?
Au existat în a doua jumătate a secolului XX o serie de programe pilot pentru testarea UBI, inclusiv în Africa și în Asia, cu rezultate încurajatoare peste tot. Experimente s-au făcut și în ultimii ani în Europa și în SUA. Spre exemplu, în Alaska se acordă deja de multă vreme un venit anual fiecărui cetățean din veniturile realizate din petrol, fiind vorba aici despre un fond suveran care a redus semnificativ sărăcia și inegalitatea. În momentul de față mai există un program în California, unul în Ontario, Canada, un program Y Combinator (companie privată) în SUA, iar cercetarea din Finlanda tocmai s-a încheiat, așteptăm rezultatele. De asemenea, în Țările de Jos, în Scoția și la Berlin astfel de programe sunt în curs de derulare în clustere reduse. Colegii noștri de la UBI Lab Sheffield vor să lanseze un program pilot și în Anglia.
De ce e azi UBI mai necesar ca niciodată?
Am discutat deja despre modul în care automatizarea va afecta piața muncii, dar mai sunt multe alte probleme, din punctul meu de vedere și mai stringente: criza refugiaților și criza migrației economice către state cu sisteme de protecție socială mai evoluate, păstrarea păcii și descurajarea terorismului, sărăcia infantilă și impactul asupra educației, recunoașterea muncii neremunerate pe care o fac de regulă femeile și drepturile femeilor, prevenția violenței domestice și prevenția abuzului împotriva copiilor, scăderea prevalenței criminalității, a dependențelor și a problemelor de sănătate fizică și psihică în mediile dezavantajate, inechitatea economică, inegalitatea de șanse, dar și susținerea inovației și încurajarea antreprenoriatului. UBI ar putea ajuta în toate aceste domenii, însă mi se pare un pic cinic să punem problema doar prin prisma avantajelor pe care le-am avea. Așa cum văd eu lucrurile, avem nevoie de UBI pentru că trăim într-o societate pe care am dezvoltat-o până în punctul în care să avem tehnologia și resursele necesare pentru a acoperi nevoile de bază, dacă ne organizăm suficient de bine.
Deși este o idee cu o istorie de cel puțin 500 de ani, UBI ar putea fi de fapt una dintre cele mai importante idei ale viitorului
Cine susține azi UBI? Cine sunt cei mai relevanți suporteri ai ideii în lumea întreagă și ce organizații care susțin ideea există în lume?
Încă din anii ’80 s-a înființat organizația internațională BIEN (Basic Income Earth Network), apoi au luat naștere diverse organizații locale și regionale, printre care și noi, UBI Labs. Ideea se bucură de o susținere din ce în ce mai largă, mai ales în industria tech. Dacă ar fi să dăm nume, cred că cele mai sonore ar fi Elon Musk și Mark Zuckerberg, dar există susținători din în mediul politic – Barack Obama și Andrew Yang în SUA, apoi Jeremy Corbyn și Nicola Sturgeon în Marea Britanie și Antonio Guterres, Secretarul General al ONU.
Am citit că unul dintre candidații la președinția SUA de anul ăsta, Andrew Yang, care între timp s-a retras din cursă, și-a construit campania pe UBI. Ce știi despre asta și cum au reacționat oamenii, a reușit el să adune susținere?
Andrew Yang și-a construit întreaga campanie în jurul ideii de UBI și a numit-o ‚Freedom Dividend’. S-a bucurat de multă susținere, mai ales din partea millennials și din partea coloșilor tech din Silicon Valley. Ceea ce apreciez foarte mult la Andrew Yang este faptul că el a încercat să aducă împreună ambele tabere politice în sprijinul acestei idei, folosind motto-ul „It’s not left. It’s not right. It’s forward”. Mi se pare admirabil în contextul diviziunilor ideologice care au măcinat America în ultimii ani. Din ce am auzit, se va dedica în continuare acestei idei, acum că s-a retras din campanie. Noua mișcare pe care a fondat-o se numește ‚Move Humanity Forward’. Sper că va reuși să strângă în jurul său o masă critică de susținere și cred că este omul care poate duce această idee mai departe în SUA.
Ce impact are UBI în România? Cine susține, în mod organizat, această idee aici? Ce șanse crezi că are ca o idee precum UBI să fie susținută în România?
Am creat UBI Lab București împreună cu colega mea, Hortansa Buzoi. Acesta este primul proiect de acest gen din țara noastră. Ne-am bucurat de sprijinul colegilor de la UBI Lab Sheffield din Marea Britanie și de susținerea organizației Basic Income Earth Network. Noi desfășurăm ateliere în București pe diverse teme legate de UBI, spre exemplu UBI prin prisma drepturilor omului, impactul automatizării și al inteligenței artificiale, UBI și sănătatea fizică și psihică, rolul UBI în feminism, pacea și UBI. Vom organiza ateliere și în restul țării. Întâmplarea face că la Bistrița vom avea în curând un eveniment, sperăm și la Brașov. Luând contact cu publicul, am descoperit cu mare bucurie că adolescenții și studenții din România au aflat deja despre UBI.
Însă cei care răspândesc cel mai mult vestea sunt românii din diaspora. Ei știu ce teme politice sunt dezbătute în Vest și le povestesc celor de acasă. Am avut și plăcerea să discut cu un politician care a fost ministru în România până de curând și care susține UBI, deci încep să apară și la noi susținători din lumea politică. Cu toate acestea, eu prevăd că UBI va fi adoptat în România atunci când va fi adoptat la nivelul întregii Uniuni Europene. În scurt timp se va relua procedura de consultare a cetățenilor europeni cu privire la inițiativa UBI din Parlamentul European, ceea ce înseamnă că vom putea strânge semnături și în România. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru, în anul 2013, aproximativ 2500 de români au semnat în favoarea acestei idei, pe vremea când eu nici nu auzisem despre asta, deci cred că acum vom fi mult mai mulți.
Ce lecturi recomanzi oamenilor care vor să știe mai multe despre UBI?
Le recomand să-l citească pe Rutger Bregman sau măcar să-i urmărească discursurile online. Este istoricul olandez care a șocat la Davos (fără spoilere, veți vedea de ce). El a scris cartea Utopia for Realists, în care vorbește despre UBI. Mai recomand și cărțile Profesorului Guy Standing de la University of London. El a scris cel mai mult pe tema UBI, fiind și co-fondatorul BIEN. Noi am avut plăcerea să-l cunoaștem în urmă cu doi ani, când a ținut o conferință la București. Guy Standing tocmai a scos o carte nouă, numită Battling Eight Giants, în care analizează unele dintre cele mai mari probleme ale societății de astăzi, probleme precum populismul, automatizarea sau inegalitatea, și arată rând pe rând cum ar putea UBI sa ajute. Aș mai vrea să recomand și cartea lui Andrew Yang, The War on Normal People, nu numai pentru conținutul său despre UBI, dar și pentru faptul că este disponibilă gratuit, ceea ce reprezintă un statement politic interesant din partea fostului candidat la alegerile prezidențiale din SUA și, în orice caz, cine vrea să afle mai multe despre UBI dar nu-și permite cărți scumpe, îl poate citi pe Yang fără să-l coste nimic.
Recent, ai organizat o întâlnire la București în care s-a discutat despre UBI. Vor mai fi?
Da, vor mai fi. Oricine își dorește să participe este binevenit. Te las cu o idee despre UBI care m-a inspirat: dacă în secolul XX a fost vorba despre dobândirea drepturilor civile, atunci secolul XXI va fi despre dobândirea drepturilor economice. Sună mai bine în engleză, dar cred că surprinde foarte bine direcția în care ne îndreptăm. Depinde de noi să fim în pas cu schimbările.
Vrei să fii la curent cu felul în care se dezvoltă ideea venitului de bază necondiționat? Dă like paginii UBI Lab București și află noutățile.
