Timp liber

Calea Victoriei: acest triunghi al bermudelor

Am locuit pe Calea Victoriei la numărul 95-97 timp de doi ani. S-ar spune, deci, că am habar cum sunt numerotate clădirile și că mă pot învârti prin zona aia și cu ochii închiși. Am bătut la pas porțiunea dintre Piața Amzei și Centrul Vechi în perioada aia de atât de multe ori că, la un moment dat, mi se făcuse efectiv scârbă. După ce m-am mutat de-acolo cred că a trecut vreun an până să mă reîntorc la bucata de traseu de care mi se acrise.

hot.jpg

Calea Victoriei.

Sursă foto: Hotnews.ro Continuă lectura

Standard
Uncategorized

Criza refugiaților așa cum am văzut-o și am înțeles-o în vizita mea în Germania

La începutul lunii aprilie, când cinci bărci cu aproape 2000 de refugiați s-au scufundat în Marea Mediterană și 1200 de oameni au murit, s-a dat startul a ceea ce azi e cunoscut drept criza refugiaților. Milioane de oameni, majoritatea din Siria (Orientul Mijlociu), Afganistan (Asia Centrală și de Sud) și Eritrea (Africa), vin în Europa ca să scape de războaie sau de viața grea cu scopul de a o lua de la zero aici, în țări mai pașnice și mai bogate.

Syrian and Afghan refugees fall into the sea after their dinghy deflated some 100m away before reaching the Greek island of Lesbos, September 13, 2015. Of the record total of 432,761 refugees and migrants making the perilous journey across the Mediterranean to Europe so far this year, an estimated 309,000 people had arrived by sea in Greece, the International Organization for Migration (IMO) said on Friday. About half of those crossing the Mediterranean are Syrians fleeing civil war, according to the United Nations refugee agency. REUTERS/Alkis Konstantinidis TPX IMAGES OF THE DAY - RTSUQ8

13 Septembrie. Refugiați sirieni și afgani cad în apa din Marea Mediterană la 100 de metri de țărmul Insulei Lesbos din Grecia după ce barca în care se află se dezumflă. Din cei peste 400.000 de refugiați care au venit în Europa prin Marea Mediterană, un număr de aproximativ 310.000 și-au făcut intrarea prin Grecia, conform Organizației Internaționale a Migrației. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite spune că peste jumătate dintre ei sunt sirieni care fug de acasă din cauza războiului.

Sursă foto: REUTERS/Alkis Konstantinidis

La sfârșitul lunii septembrie am plecat la Munchen, în Germania, ca să văd cu ochii mei cum arată centrele pentru refugiați din prima țară în care cei care fug din cauza războiului și vieții grele ajung. Am făcut această călătorie pe cont propriu pentru că am fost curioasă să înțeleg mai bine ce se întâmplă acolo. Am ales Munchen pentru că este orașul prin care refugiații intră în Germania când vin cu trenul dinspre Austria. Germania e prima țară în care cei mai mulți dintre refugiați se bucură că ajung pentru că, pe scurt, viața e în sfârșit bună: grija statului german e reală, viitorul arată bine și banii sunt suficienți pentru un nou început. Continuă lectura

Standard
Uncategorized

Cat timp va mai ramane Germania pamantul fagaduintei pentru refugiatii sirieni?

Refugiatii sirieni ajung in gara din Munchen.

800.000 de refugiati sirieni sunt asteptati in Germania, numai in landul Bavaria, pana la finalul anului. Munchen a fost unul dintre orasele germane care s-a mobilizat exemplar atunci cand a primit un numar foarte mare de refugiati, peste 20.000 de la inceputul acestei luni si pana in prezent. Sentimentul de buna venire a fost creat, in primul rand, de autoritatile locale care au rugat localnicii sa ii ajute pe refugiati atat cu produse, cat si cu suport moral. Ecoul a fost atat de puternic ca, in cele din urma, tot autoritatile au fost cele care au trebuit sa ii roage pe cetateni sa nu mai aduca nimic fiindca e prea mult. Planul administratiei germane pare clar pe foaie: toti refugiatii, in limita locurilor disponibile, vor fi primiti cu bratele deschise si, apoi, integrati in societatea germana. Refugiatilor li se vor da case, bani, educatie, locuri de munca. Insa, pe masura ce zilele au trecut si numarul de refugiati a crescut, perspectiva unui viitor clar devine din ce in ce mai incerta.

Apar o serie de intrebari la care, deocamdata, nu stie nimeni sa raspunda. Va avea Germania capacitatea, cu adevarat, de a-i primi si integra pe toti refugiatii care vin acolo? Sunt toti acesti refugiati oameni care fug de razboi si care, cu buna credinta, vor sa isi ia viata de la capat intr-o societate bazata pe democratie si pace, cu reguli noi si-o cultura care nu le e specifica? Pana unde va merge intelegerea localnicilor in ceea ce-i priveste pe refugiati, pana cand sunt dispusi ei sa contribuie financiar pentru a sustine oameni nou veniti care, dintr-o data, din pricina contextului, s-au vazut nevoiti sa-si uite viata de pana acum si sa o construiasca, din nou, de la zero? In plus, cu o populatie xenofoba de 30% conform ultimelor studii si, deci, a existentei partidelor de dreapta, laolalta cu miscari neo-naziste care exista in Germania cel putin din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cat timp va trece pana cand vor aparea violentele? Sunt multe intrebari care nici macar n-au un raspuns predictibil pentru ca tin de o dinamica ad-hoc, de firea schimbatoare a oamenilor, care n-are nicio legatura cu politicile publice sau deciziile administratiei. In mod ideal, ne dorim sa ne imaginam ca in orice situatie ca cea a refugiatilor sirieni, buna credinta va triumfa! Ei fug de razboi, europenii ii primesc cu prietenie, ei incearca sa construiasca o viata noua aici bazata pe onestitate si munca precum face restul, europenii se bucura si-i indragesc ca pe niste frati, integrarea culturala are loc si traiesc cu totii fericiti pana la adanci batraneti. Realitatea insa e alta si tocmai aceste perspective diferite, cum ar zice romanul, fiecare cu a ma-sii, va face ca situatia sa fie, in principal, incerta si sa domine in permanenta o stare de tensiune care fie ramane cum e, fie esacaladeaza. Ar fi frumos sa ne putem baza pe intelepciune si spirit umanitar ca fiind ghizi principali, dar asta nu se va intampla!

A.G. este din Romania si locuieste in Munchen de peste 20 de ani. Am vorbit cu ea despre ce se intampla acolo in aceste zile. La finalul lunii septembrie, voi pleca si eu la Munchen, pe cont propriu, unde voi fi gazduita de A.G. ca sa vad cu ochii mei intreaga situatie si sa incerc sa raspund la cat mai multe dintre intrebarile pe care le-am pus, deocamdata retoric, mai sus.

Refugees-Munich-2

Refugiati sirieni in gara din Munchen.

Sursa: independent.co.uk

Care este politica orasului Munchen in ceea ce priveste primirea refugiatilor sirieni?

Continuă lectura

Standard
Uncategorized

Românca Luiza Fatyol, singura solistă invitată la ceremonia din 17 aprilie de la Domul din Köln, în memoria victimelor din zborul Germanwings

Pe 24 martie a.c., întreaga lume a rămas în stare de șoc după ce pilotul Andreas Lubitz în vârstă de 27 de ani a prăbușit, în mod intenționat, avionul pe care îl pilota și care avea la bord 150 de pasageri. Pe 17 aprilie, în memoria victimelor, s-a organizat o ceremonie la Domul din Koln, la care au participat 500 de rude ale celor decedați, alături de o echipă de psihologi și consilieri, laolaltă cu membri ai echipelor de căutare care au muncit în Alpii Francezi zile la rând și reprezentanți ai companiei Lufthansa, sub a cărei egidă zboară avioanele Germanwings. Cancelarul Angela Merkel și președintele german Joachim Gauck au luat, de asemenea, parte la ceremonia care a durat două ore. Românca Luiza Fatyol a fost singura interpretă invitată la eveniment. Am vorbit cu ea despre rolul pe care l-a avut în cadrul ceremoniei și despre cum își amintește acea zi. Continuă lectura

Standard