Într-o lume dominată de soluții rapide și obiective superficiale, Cori Grămescu, coach și fondatoarea programelor pentru slăbire și remodelare corporală Yummdiet și Better Body și al podcastului Better Body, aduce în discuție o perspectivă profundă și autentică despre relația minte-corp.
În acest interviu, Cori ne oferă o privire asupra misiunii sale de a ajuta femeile să-și redescopere încrederea în propriul corp, abordând subiecte precum greșelile frecvente din procesul de slăbire, importanța alimentației echilibrate și cum putem integra bunăstarea emoțională și mentală în călătoria transformării fizice.
Descoperă secretele unei abordări realiste și constructive a stilului de viață sănătos, într-un dialog care transcende kilogramele și ajunge la esența unei vieți pline de sens.
Ce te-a inspirat să lansezi podcastul Better Body? Ce obiective ai pentru acest proiect și ce speri să obțină ascultătorii din episoadele tale?
Better Body a apărut dintr-o nevoie a mea mai mult decât orice altceva. Simțeam nevoia unui long format în care să îmi exprim gândurile și viziunea despre relația cu corpul, despre bunăstare corporală și, în general, despre cum să ne tratăm cu locul ăsta în care, de fapt, ne trăim viața. Și îmi place să am spațiu să îmi aștern filosofia profesională, pe îndelete, fără să mă preocup de algoritmii din social media.
Dincolo de asta, mă bucur când îmi scriu doamnele care mă urmăresc acolo că le ajută, că găsesc idei formulate clar și amplu și, astfel, își găsesc resurse mai bune pentru a se simți bine în corpul lor. Dacă e ceva ce simt că îmi definește misiunea, este că îmi doresc să le ajut pe femeile cu care lucrez să se simtă fericite și împlinite în corpul lor, să aibă încredere în ele și să se bucure de viață și de ele însele.
Durează până la 6 luni să fixezi un obicei nou, dar e nevoie de 2-5 ani până când acest nou comportament devine o parte din identitatea noastră.
Cori Grămescu
Observi anumite greșeli frecvente pe care le fac oamenii când încearcă să slăbească? Care ar fi primele lucruri pe care ar trebui să le evite?
Cred că cel mai des se grăbesc prea tare și caută soluții de tip photoshop, fără să se gândească pe îndelete la procesul prin care își schimbă nu doar corpul, ci întregul stil de viață, meta-ul care a provocat dezechilibrul inițial, din care s-au îngrășat.
Oamenii și, în special, femeile sunt foarte capabili să se restricționeze, să se înfometeze îngrozitor pe perioade scurte de timp, însă gestionează ineficient ideea de a avea o abordare moderată 5-8 luni. Toată mintea omului modern pare calibrată pe instant reward și cred că asta le pune atâtea bețe în roate, căci, în general, transformările reale necesită luni de zile de muncă.
Durează până la 6 luni să fixezi un obicei nou, dar e nevoie de 2-5 ani până când acest nou comportament devine o parte din identitatea noastră. Și acolo pierde lumea lupta cu kilogramele: în faptul că nu își planifică decât primele 6 luni, în cazul cel mai fericit.
În experiența ta, care sunt cele mai mari provocări emoționale și mentale pe care le întâmpină cei care vor să slăbească?
Am observat foarte multă negativitate în procesul de slăbire. În general, lumea se apucă de slăbit când nu (se) mai suportă. Și pare o atitudine comună să te pedepsești că ești grasă.
Aud foarte des femei care nu își cumpără haine noi, că nu merită să dea bani dacă sunt grase. Sau că se izolează în casă, pentru că nu au încredere că nu se pot opri din mâncat în public. Sau că, în general, își pun viața pe pauză, așteptând să slăbească.
E foarte multă durere, multă rușine și dezamăgire în raport cu propriul corp, și, din păcate, nu te poți urî niciodată suficient de mult ca să te transformi în cineva mai bun. Poți face asta numai cu respect față de sine, cu blândețe și înțelegere, cu încurajare.
Doar că asta e contrar întregului bagaj emoțional al fiecărei femei, și, de obicei, e nevoie de un input extern. Că e vorba de un nutriționist bun, de un cadru terapeutic bun, de un coach, e bine să ne căutăm ajutor și resurse emoționale oriunde putem, ca să reușim să trăim așa cum ne imaginăm că ar trebui să fie viața noastră.
De-a lungul anilor, ce ai observat că funcționează cel mai bine pentru a menține motivația pe termen lung?
În realitate, nu există nimic care să te ajute să îți menții motivația pe termen lung, pentru că motivația este o emoție extrem de volatilă. Ne vom demotiva de câteva ori pe săptămână sau pe zi, și o să ne recăpătăm aplombul, la un moment dat.
Procesele de schimbare eficiente se „proptesc” în valorile personale, căci ele sunt mult mai stabile în timp și mai puternice decât motivația, în rutine zilnice ferme, într-un program predictibil și pe care poți construi o progresie.
De obicei, prezint situația procesului de schimbare cu maximă transparență, spun cu onestitate cât de greu e și de ce e atât de greu, dar și ce e util să faci când „o dai de gard” și cum trebuie abordate aceste puncte de inflexiune în proces, care te ajută, de fapt, să înveți ce funcționează și ce nu merge pentru tine. Dar e un proces greu, adeseori cu multă frustrare și muncă. Nu pot să mint pe nimeni că e totul ușor și simplu și că doar lor nu le iese.
Avem nevoie de liniște și odihnă, ca să avem un sistem nervos calm și rezilient, avem nevoie de plăcere constantă și diversă în viață și avem nevoie să visăm la ziua de mâine cu bucurie și entuziasm. De acolo pleacă și un corp armonios, căci acest mod de a trăi se reflectă automat și în alegerile mari pe care le facem cu corpul nostru.
Cori Grămescu
Ai putea să ne vorbești despre relația minte-corp și rolul acesteia în transformarea fizică?
Când am pornit propria mea transformare, eram convinsă că totul ține de minte și de decizie. Și că, dacă îți dorești ceva, trebuie să faci tot ce poți ca să obții acel ceva, și că totul ține strict de această încăpățânare de a reuși, căreia unii oameni îi spun voință.
Între timp am făcut ceva mai multă terapie, am mai îmbătrânit și m-a tăvălit viața, și am învățat că lucrurile spre care ne îndreptăm atenția în mod repetat sunt cele care ne dictează cursul vieții.
Avem nevoie de liniște și odihnă, ca să avem un sistem nervos calm și rezilient, avem nevoie de plăcere constantă și diversă în viață și avem nevoie să visăm la ziua de mâine cu bucurie și entuziasm. De acolo pleacă și un corp armonios, căci acest mod de a trăi se reflectă automat și în alegerile mari pe care le facem cu corpul nostru.
Cred în continuare că trebuie să îți dorești lucruri ca să reușești să le împlinești, căci dacă nu știi ce cauți, nu știi unde să mergi în viață. Însă mai importantă decât voința oarbă e, de fapt, calitatea parcursului până la obiectiv, și dacă vedem procesul de slăbire ca un proces de transformare a vieții noastre înspre bunăstare, abundență, liniște și bucurie, paradigma noastră ar trebui să capete valențe mai interesante decât „vreau să slăbesc x kilograme”.
E foarte multă durere, multă rușine și dezamăgire în raport cu propriul corp, și, din păcate, nu te poți urî niciodată suficient de mult ca să te transformi în cineva mai bun. Poți face asta numai cu respect față de sine, cu blândețe și înțelegere, cu încurajare.
Cori Grămescu
Ce rol joacă alimentația intuitivă în procesul de transformare fizică? Este o abordare pe care o recomanzi?
Da, alimentația intuitivă poate fi o parte importantă din proces, dar doar în momentul în care reușim să înțelegem ce ne spune corpul nostru și când avem o relație mai sănătoasă cu mâncarea.
Alimentația intuitivă nu funcționează, din păcate, dacă ești în mijlocul unui ciclu de mâncat emoțional sau dacă încă îți folosești mâncarea ca refugiu sau recompensă. De cele mai multe ori, oamenii cred că pot „auzi” ce vrea corpul lor, însă, de fapt, înțeleg greșit semnalele transmise.
De aceea, recomand ca, la început, să existe o anumită structură și o bază educativă, pentru ca alimentația intuitivă să fie aplicată corect mai târziu. Nu este un concept magic, dar este extrem de util pe termen lung, mai ales când ajungi să ai încredere în tine și să îți cunoști corpul.
Ce rol joacă alimentația în procesul de slăbire pe termen lung și cum îi ajuți pe clienți să construiască o relație sănătoasă cu mâncarea? Ai câteva principii de bază după care te ghidezi?
Alimentația este fundamentală pe termen lung și prima mea recomandare este să învețe să gătească mâncare gustoasă, care să fie aliniată cu principiile de nutriție sănătoasă pentru slăbire și ulterior de menținere. Sunt etape distincte în proces, intervenția nutrițională în slăbire este mult mai rigidă și mai strictă decât cea de menținere, și fiecare dintre ele vine cu propriul set de reguli. În slăbire trebuie să respectăm țintele de deficit caloric, să controlăm foamea și să ne mâncăm proteinele și fibrele. E atât de simplu, că lumea nu crede asta, dar la asta se rezumă procesul de slăbire din punct de vedere nutrițional.
În menținere însă avem nevoie de flexibilitate alimentară, de noutate și surpriză, ca să ne putem menține pe termen lung echilibrul, și acest echilibru arată foarte diferit de la om la om, sau de la o perioadă la alta în viața aceleiași persoane. „Attention is all you need” este o lucrare fascinantă care a pornit revoluția AI în urmă cu mulți ani, care explică cum funcționează rețelele neuronale. Însă, translatată în nutriție, dacă suntem atenți la corpul nostru și stabilim punți de conexiune care tind să ne echilibreze în toate aspectele vieții noastre, vom ajunge la un rezultat absolut spectaculos și totodată imprevizibil, ceea ce e foarte frumos când te gândești din punct de vedere filosofic. Ce vreau să spun este că, de fapt, menținerea este un proces continuu, fluid, adaptabil și care evoluează odată cu noi, cu experiențele, obiectivele și valorile noastre.
Care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le primești de la cei care vor să slăbească? Ce crezi că spune acest lucru despre felul în care privim sănătatea în societatea actuală?
Ce părere am despre intermittent fasting și de ce nu slăbesc, deși am grijă la ce mănânc. Sunt probabil rezultatul educației făcute în reels și TikTok, unde informația viralizată este cea ultra-simplificată, polarizantă și bazată pe opinie. Pe mine mă întristează, pentru că văd tot mai des femei în toată firea care nu au încredere în corpul lor, în ele, nu se simt acasă în corp și sunt profund deconectate de ceea ce simt. Nu vreau să mă gândesc cum e în cazul tinerelor și adolescentelor, dar simt tot mai des recunoștință pentru faptul că am prins totuși 25 de ani din viață fără social media.
Cum vezi echilibrul dintre a avea obiective clare legate de sănătate sau greutate și a fi mulțumit de sine?
Cred că obiectivele clare sunt o unealtă foarte bună pentru a-ți organiza viața și prioritățile, dar ele nu ar trebui niciodată să devină o sursă de nemulțumire constantă față de sine.
În viziunea mea, nu este nimic greșit să îți dorești să slăbești sau să arăți mai bine. E firesc să vrem să ne simțim bine în pielea noastră și să ne dorim un corp sănătos și estetic. Însă procesul nu trebuie să fie despre dispreț sau respingere față de cine suntem acum, ci despre o dorință sinceră de a crește și de a ne dezvolta.
Mulțumirea de sine și dorința de a evolua nu sunt opuse. Ele coexistă atunci când înțelegem că procesul de transformare vine din respect pentru noi înșine, nu din nevoia de a ne pedepsi sau schimba pentru a fi acceptați.
În încheiere, ce sfat le-ai oferi celor care simt că au încercat „totul” și totuși nu reușesc să slăbească?
Le-aș spune să își dea voie să se oprească puțin și să reflecteze. De multe ori, atunci când simțim că am încercat „totul” și nimic nu funcționează, ne lipsește perspectiva corectă asupra lucrurilor.
De cele mai multe ori, problema nu este lipsa de muncă, ci direcția greșită în care investim efort. Poate că soluția nu e încă o dietă mai drastică sau încă mai multe ore de cardio, ci să ne uităm la ce ne blochează cu adevărat: poate e mâncatul emoțional, poate sunt traumele din trecut, poate e o lipsă de somn cronică, sau poate pur și simplu avem așteptări nerealiste.
E important să avem răbdare, să ne oferim timp să descoperim ce funcționează pentru noi. Și, mai presus de toate, să cerem ajutorul potrivit. Nu trebuie să trecem prin acest proces singuri.