De ce să donezi?

Sunt mulți oameni în jurul nostru care au nevoie de ajutor. Ca să trăiască mai bine, ca să poată să pună în practică idei, ca să poată să-i ajute, la rândul lor, pe alții. Oricum ar sta situația, mereu, lângă noi, sunt situații care pot să arate ceva mai bine, cu puțin ajutor. Hei, chiar și noi, din când în când, avem nevoie de altcineva. Poate că nu ne gândim la gesturile celor de lângă noi ca la un act donat, dar, adesea, asta sunt ele: că vorbim de bani, timp, o vorbă bună, omul care face asta ia din ceva al lui să dea la altul.

În opinia mea, e o atitudine firească, care nici n-ar trebui astfel prezentată, însă, de dragul demonstrației pe care vreau s-o fac în acest text, voi înlocui poate termeni ca ” grijă ”, ” iubire ”, ” solidaritate ”, ” interes „ cu termenul ” donare ” pentru a sublinia, în mod conștient, că, până la urmă, cu toții facem asta, nu din obligație, ci pentru că vrem, e-n natura noastră să nu rămânem nepăsători și situația asta nu e de gândit în termeni enormi, grandomani, ci la cel mai mic nivel, aparent fără însemnătate.

Fie că vorbim de donare de alimente, haine, sânge, bani sau timp, oameni, asociații, organizații gândesc tot felul de mijloace prin care să atragă bunăvoința noastră. Pe scurt, toate aceste entități încearcă să facă ceea ce noi, pe cont propriu, nu reușim să facem: să aducem o schimbare în bine unde e nevoie. Și nevoile sunt permanente și în aproape orice arie a vieții. În România, din cauza sistemelor sociale precare și, adesea, nefuncționale, problemele sunt mai mereu acute și, deci, oamenii voluntari care sunt motivați de aceste lipsuri până într-acolo încât nu pot dormi noaptea de grijă, încearcă și pun la cale tot felul de mecanisme prin care să ne facă pe noi restul să înțelegem de ce e important să contribuim la cauza promovată de ei.

Înainte de a scrie motivele pentru care cred că e bine să donezi, o să zic că e important să îți alegi cauza/ cauzele pe care le simți aproape și să verifici mereu cu atenție unde dai bani pentru că există și șarlatani. Sigur că tendința este una de revoltă – cum pot exista oameni care să-și bată joc de suferința altora și să obțină beneficii de pe urma lor? – însă pentru mine atitudinea asta face parte din jocul vieții și natura umană din care înșelăciunea, minciuna, deziluzia fac parte. Așa că, în aceste cazuri, răspunsul este să fim vigilenți să să avem cât mai multe informații înainte de a lua o decizie în legătură cu modul și locul în care vrem să ne implicăm efortul financiar sau de timp.

Imagine din SOS Satele Copiilor.

Cineva, undeva are mereu nevoie de ajutor. Expresia ”viața bate filmul” nu e menită să-ți ia ochii. Cu adevărat, undeva, cineva trăiește mereu o poveste greu de închipuit din care singur nu poate să iasă la suprafață și care depășește aspecte precum voința, stăpânirea de sine, inteligența. De pildă, copiii care sunt născuți în comunități needucate, cu lipsuri majore care țin de igiena personală și creștere, cu părinți care nu știu și nu pot mai mult și care au nevoie atât de o șansă financiară, cât și de ajutorul specializat al unor oameni care știu ce să facă cu ei, să-i scoată din impas, să-i pună în fața unor oportunități prin care ei să se poată clădi pe sine ca oameni cu un viitor. Gândește-te că ajutorul tău financiar, de pildă, îi poate da acelui copil un an în plus la școala pe care n-o abandonează sau o masă caldă la prânz. Eu, de exemplu, am optat să fiu donator lunar pentru SOS – Satele Copiilor.

Tu nu ai timp să te implici cum ai vrea. Chiar dacă ți-ai spus de multe ori că ai vrea să faci aia și aia pentru un om sau o cauză, realitatea arată că de la intenție la înfăptuire e un drum anevoios care adesea rămâne neîmplinit. Nu e reaua voință sau nepăsarea, numai că ai o grămadă de treabă, cu serviciul tău, cu viața ta, cu problemele tale și, pentru mine, toate astea sunt de înțeles. De aceea, să donezi e contextul prin care poți totuși să faci ceva, iar să împarți cu alții din ceea ce ai e un gest nobil și suficient. Repet, gesturile nu trebuie să fie mari, să ia ochii, cea mai mică atenție contează.

Hospice Casa Speranței e un loc în care oamenii cu boli grave sau boli incurabile, copii și adulți deopotrivă, primesc îngrijiri paleative și gratuite. Și rudele lor sunt ajutate prin suportul psihologic de care au parte.

Cercul bunătății e făcut să se învârtă. Unii oameni o duc mai bine decât alții și e firesc, așa e viața, chiar dacă, adesea, circumstanțele prin care unii dintre noi au mai multe și alții mai puține e greu cu adevărat de explicat. Cu toate astea, din ceea ce avem, putem să dăm mai departe. Există teoria aceea care spune că 10% din ceea ce producem lunar e bine să dăm mai departe, un soi de credință că, așa cum zicea mamaie,  de unde dai, acolo se întoarce. Eu, lunar, nu dau 10% din cât fac, sunt undeva la 5%, însă lucrez la asta. Recent, m-am înscris ca donator lunar și la Hospice Casa Speranței, organizație pe care o admir dincolo de cuvinte, efortul mi se pare extraordinar și implicarea lor pentru o viață demnă a celor care, poate, nu mai au mult de trăit, un obiectiv care nu poate fi tradus.

Așa că, oricare ar fi cauzele în care crezi și oamenii pe care simți că vrei să-i ajuți, alege cu atenție locul în care să se ducă banii tăi și fă pasul ăsta, va conta pentru cineva!