Ziua de 25 iulie a însemnat un nou brunch marca Gate to Romania și Asociația My Transylvania, de data aceasta în Oltenia, județul Vâlcea. Deși inițial întâlnirea trebuia să aibă loc în satul Buleta, ploaia puternică a schimbat neașteptat planurile. Însă într-un mod fericit pentru că ne-am adunat cu toții în satul vecin, Govora, la mănăstirea cu același nume, un loc minunat, cu istorie bogată, care ne-a primit cu brațele deschise.
La mănăstire am ajuns cu toții datorită lui Andrei Luminea, proprietarul restaurantului La Pasaj, din Sibiu, care a copilărit la bunici, în Govora, și care o cunoștea pe Maica Stareță, deși nu o mai văzuse de peste 20 de ani. Doar că, în dimineața evenimentului, împinși de împrejurări, organizatorii au trebuit să ia decizia mutării locului de desfășurare, iar Andrei le-a propus să încerce la mănăstire, pentru că își aducea aminte că acolo e spațiul necesar pentru așa ceva. Zis și făcut! Și-a făcut apariția la poarta lăcașului și când Maica Stareță a venit să-l întâmpine, după doar câteva cuvinte schimbate, și-a amintit de Andrei și de bunicul lui, Zaharia, un apropiat al mănăstirii datorită ajutorului pe care l-a oferit timp de 18 ani, fiind un priceput electrician și, în general, om bun la toate.
Astfel, ziua a fost salvată de generozitatea și buna primire a Maicii Starețe, iar după o reorganizare rapidă și contracronometru, invitații au fost întâmpinați și ziua început cu dreptul!
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 15 august, în comuna Runcu, județul Gorj. Află mai multe detalii despre ”Ospăț la conac în Runcu Gorjului” și cumpără-ți biletul de participare!
MĂNĂSTIREA GOVORA ȘI BUNICUL ZAHARIA CUNOSCUT DREPT NICU
Andrei Luminea își aduce aminte cu drag de timpul petrecut la bunici, la Govora. ”În perioada copilăriei, am făcut grădinița la Govora Sat, apoi vacanțele din timpul școlii tot aici. Bunicul, priceput prin sat, ajuta pe toată lumea, iar mănăstirea era unul dintre locurile în care mergea frecvent și își oferea serviciile. Sărea tot timpul în ajutorul maicilor, iar eu, fiind acolo mereu, mergeam cu el, când nu era altceva de făcut,” își amintește el.
”Venea cu atâta drag la mănăstire, să ne ajute,” confirmă și Maica Stareță. ”Pe vremea aia, noi nu aveam cum să ne deplasăm, nu aveam mașină, iar Nicu ne ajuta. Odată, soția lui i-a spus: Când te chem eu, nu vii, dar când te cheamă maicile, imediat te duci,” râde Maica Stareță. ”Credea în Dumnezeu și în faptele bune, d-aia făcea ce făcea.”
Când Andrei era copil, mănăstirea Govora era un loc prosper în care 30 de măicuțe se gospodăreau și se autosusțineau. Odată cu trecerea timpului, numărul lor a scăzut, iar azi au mai rămas acolo numai 7 măicuțe, majoritatea în vârstă, iar pământurile pe care creșteau recolte stau acum nelucrate pentru că nu mai are cine să facă asta.
”Mănăstirea era foarte importantă pentru comunitate când erau eu mic,” povestește Andrei, ”iar măicuțele erau implicate în viața satului, le dădeau de lucru celor care nu aveau ce lucra și ajutau pe toată lumea. La rândul lor primeau ajutor cu toate lucrurile cu care ele nu se descurcau. Totul la mănăstire era foarte ordonat, totul avea sens, era ca un sat într-un alt sat.”
Maica Stareță crede în liniște și-ntr-o viață retrasă. Nu îi plac fotografiile și nu îi place expunerea. Mănăstirea Govora e una dintre cele mai vechi din Țara Românească și a fost ctitorită de Vlad Dracul. Este monument arhitectural și se află pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea. Tot aici, în 1640, datorită domnitorului Matei Basarab, ieșea din tiparniță prima carte de legi din Țara Românească.
PLIMBARE PRIN SAT LA BUNICA LUI ANDREI ȘI RĂSFĂȚ CU CORNULEȚE
20 de minute de plimbare lejeră prin satul Govora ne-au dus de la mănăstire în curtea bunicii lui Andrei, care ne-a așteptat cu plăcintă cu mere și cornulețe cu gem. Andrei spune că a mâncat întotdeauna pe săturate la bunica lui și tot ce și-a dorit, chiar dacă, în perioadele cu post, carnea lipsea. În general, spune Andrei, la țară, carnea e un aliment mai rar pentru că oamenii consumă adesea ce produc în propria bătătură, iar găinile, care se taie cel mai ușor, sunt adesea ținute mai degrabă pentru ouă.
În ciuda unei copilării în care și-a văzut bunica gătind, Andrei a devenit interesat de bucătărie abia când a ajuns la Sibiu, la 18 ani, ca student la Facultatea de Psihologie și sprijin pentru unchiul și mătușa lui care în 2009 au preluat restaurantul La Pasaj, unul dintre ceie mai vechi locuri din Sibiu, cu o existență de dinainte de 1990 într-o clădire datată de pe la 1700.
După un sejur în Grecia cu Work and Travel în primul an de facultate, când a lucrat într-un restaurant în care a făcut prăjituri și patiserie, Andrei a prins și mai mult gustul bucătăriei și, reîntors la Sibiu, s-a implicat și mai mult în munca la restaurantul La Pasaj, pe care în cele din urmă l-a preluat în 2015. După ce restaurantul a apărut în prima ediție a ghidului Gault & Millau Romania în 2018, Andrei a conștientizat însemnătatea nominalizării și, cu ajutorul unui prieten bucătar cu experiență în restaurantele din străinătate, l-a dus pe al său la un nou nivel, transformându-l într-un reprezentant al ”noii bucătării românești”, adică un loc în care a mânca devine o experiență, în care colaborarea cu producătorii locali a devenit o obișnuință și-n care alimentele de sezon dau tonul pentru felurile de mâncare create, mereu altele, în funcție de anotimp.
REȚETA DE GHIVECI DE LEGUME A LUI ANDREI
Caș de capră, roșii scăzute, ardei copți, prăjitură cu fructe și coliva primită din partea mănăstirii au fost câteva dintre felurile de mâncare cu care ne-am desfătat la brunch. Rețeta de ghivechi de legume gătită de Andrei Luminea de la restaurantul La Pasaj din Sibiu a fost însă cireașa de pe tort. A ales să facă acest preparat pentru că este tipic zonei și pentru că ghivechiul de legume e un preparat universal.
”Nu e greu să faci și să mănânci o carne, toată lumea o face, însă la legume nu mai e la fel, nu le mănâncă toată lumea cu drag, căci mulți zic că sunt doar garnituri și că trebuie carne pe lângă ele. La brunch am zis că suntem la țară și, deci, să mâncăm cum mănâncă oamenii aici, de fapt. Grădina acum e plină de legume, nu există perioadă mai bună pentru ele. Poți da sens unei mese și fără carne și fără opulență, e o mâncare simplă, gustoasă, care exprimă locul în care suntem, mi s-a părut cea mai potrivită alegere,” explică Andrei.
CUM GĂTEȘTI UN GHIVECI DE LEGUME
Ingrediente pentru 4 porții:
- 1 ceapă medie
- 2-3 căței usturoi
- 100gr morcovi
- 100gr țelină
- 300gr vinete
- 300gr ardei
- 1kg de roșii coapte
- cimbru proaspăt
- sare, piper
- pătrunjel
- ulei, 100 ml ( poate fi și de măsline)
Mod de preparare
Se curăță ardeiul, ceapa, morcovii, țelina și usturoiul. Se toacă toate legumele, cuburi mari, cu tot cu coajă. Se pun la călit în ulei ceapa, usturoiul, morcovii și țelina pentru aproximativ 5 minute, după care se adaugă vinetele, posibil să mai adăugăm puțin ulei. După 3-4 minute, adăugăm restul legumelor, cu o cană de apă. Se fierb la foc mic împreună, până când sunt gata morcovii (al dente). La final, adăugăm cimbrul și pătrunjelul. Se poate servi cu turtă de mălai și smântână.
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 15 august, în comuna Runcu, județul Gorj. Află mai multe detalii despre ”Ospăț la conac în Runcu Gorjului” și cumpără-ți biletul de participare!
Fotografiile au fost realizate de Mihaela Dincă. Pentru albumul foto complet al evenimentului, apasă aici.
Dacă vrei să trăiești și tu experiența unui astfel de brunch, dă like paginilor de Facebook Asociația My Transylvania și Gate to Romania.
Citește cum a fost la brunch-ul de la Sitaru.
Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
