În imaginea de mai sus sunt Gill Ecobescu de la Asociația GAL Cheile Sohodolului și mama lui, Maria
”Ospăț la conac în Runcu Gorjului”, evenimentul organizat de Gate to Romania și Asociația My Transylvania, care a avut loc pe 15 august în satul Dobrița, județul Gorj, sub găzduirea Asociației GAL Cheile Sohodolului și a domnului Petre Bumbaru, proprietarul conacului, mi-a dat mai mult decât m-am așteptat și anume șansa de a înnopta în camera în care Regele Mihai I a locuit la Conacul La Colonelu’ timp de trei săptămâni după 23 august 1944, alături de familia regală. Acest lucru și dovleacul cu lapte și vanilie au transformat weekend-ul meu departe de casă într-o amintire pe care nu o voi uita niciodată. În plus, este pentru prima dată când nu doar că nominalizez un fel de mâncare preferat care încă mă face să visez cu ochii deschiși, dar îl menționez și-n titlul povestirii mele. Asta pentru că merită cu vârf și îndesat!
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, în comuna Nicolae Bălceascu, județul Vâlcea. Află mai multe detalii despre ”Ospăț la Vatra cu scornici și chisăliță”.
POVESTEA FASCINANTĂ A CONACULUI LA COLONELU’
Pentru că azi am multe să vă povestesc, încep relatarea mea cu povestea locului în care am avut șansa să petrec un weekend de neuitat, mai ales că spațiul e încărcat de istorie și de o grămadă de povești pe care domnul Petre Bumbaru, moștenitorul conacului, mi le-a spus. Conacul La Colonelu` a fost construit în anii 1860 (data nu e cunoscută cu precizie) și a aprținut soților Culcer, de profesie medici, care în 1870 au venit din Ardeal în Gorj. Împreună au avut cinci copii, iar Ana Culcer, unul dintre ei, s-a măritat cu colonelul Petre Petrescu, adică bunicul domnului Bumbaru, azi proprietarul acestui loc.
După ce la 23 august 1944, România a întors armele împotriva Puterilor Axei, adică împotriva Germaniei naziste și aliaților săi, dar a avut parte de ocupația comunistă, Regele Mihai I s-a retras la Conacul la Colonelu’. De ce aici? Pentru că colonelul Petre Petrescu era un apropiat al Casei Regale și la Dobrița s-a considerat a fi un loc suficient de sigur, în care Regele să nu fie în pericol, așa că a fost adus aici cu un avion mic, precum relatează din documentele pe care le are și poveștile pe care le știe, domnul Petre Bumbaru, nepotul colonelului Petrescu. Regele Mihai I a petrecut la conac trei săptămâni și a fost bine primit în sat, unde, tânăr și jovial, a petrecut timp alături de localnicii care-l descriau drept un om modest și prietenos.
Odată cu venirea la putere a comuniștilor, conacul a fost naționalizat, ca multe altele, devenind inclusiv CAP, un loc care a adăpostit animale și care, deci, a fost sistematic avariat. Când domnul Bumbaru l-a preluat după 1990, l-a găsit într-o stare avansată de degradare. Întreaga renovare a fost făcută din banii proprii. Petre Bumbaru a fugit din țară la 19 ani, în anii 1970 și, după ce a trăit ca refugiat politic în Italia, apoi în Israel, s-a reîntors definitiv în țară în 1994 și a rămas în județul Gorj, printre altele, și datorită acestui conac pe care l-a repus pe picioare. Conacul, așa cum spune dumnealui, este o muncă continuă, fiindcă atât locul, cât și terenul pe care se află alte două anexe, constituie o proprietate uriașă, pentru care reparația totală depășește câteva milioane de euro.
O FURTUNĂ CARE-A ZGUDUIT DOBRIȚA ȘI SOARELE OPTIMIST AL ZILEI CARE A URMAT
Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost marcată de cele mai puternice tunete pe care le-am auzit vreodată. A fost ca și când sute de bombe au căzut cu cea mai mare putere pe care ți-o poți închipui în Dobrița și-n satele din jur aflate ca-ntr-o căldare în acel spațiu înconjurat de dealuri. Am îmbrățișat cu uimire și un pic de spaimă experiența fiindcă cerul se lumina, bubuia și apoi elibera cantități uriașe de apă și am încercat să dorm în ciuda spectacolului care avea loc afară.
În dimineața următoare, viitorul zilei părea incert cu un cer ca de plumb care ne dădea târcoale, din nou, căci și la brunch-ul precedent vremea rea a dat planul peste cap schimbând destinația finală a evenimentului cu câteva ore înainte ca el să aibă loc. Însă de la organizatori, la voluntari și până la toți cei care au făcut brunch-ul de la conac să se întâmple, cu toții și-au văzut în continuare de treabă cu speranța că totul va fi bine, fiindcă ce mai poți face atunci când nu chiar totul depinde de tine? La ora 10.00 a început o nouă ploaie care ne-a dat emoții, dar după numai jumătate de oră s-a oprit, am răsuflat cu toții ușurați, ba chiar și cerul ne-a surprins cu o porție bună de soare, care nu a mai plecat până la finalul zilei.
Astfel, oaspeții au sosit, brunch-ul a început și bucatele gătite cu ingrediente locale au început să umple mesele spre nerăbdarea oaspeților care au bătut cale lungă ca să ajungă în acest loc. Brânză de oi, șuncă de casă, salată de fasole verde, pate de casă, legume proaspete din grădină, zacusca de mănătărci și o fasole bătută cu usturoi, varza tradițională cu cârnați de la garniță, ciorba de lobodă, chisălița de prune și vișine îngroșată cu mălai, dovleacul cu lapte și vanilie, cornulețele cu rahat și pepenele rece au transformat ziua culinară într-un succes. Și, ca de obicei, am și două rețete pentru voi, adunate de la Gill Ecobescu, de la Asociația GAL Cheile Sohodolului.
REȚETA DE DOVLEAC CU LAPTE ȘI VANILIE
Se folosește dovleac furajer, care nu a ajuns la maturitate, adică este fraged în interior. Dovleacul se taie în 8 bucăți fiecare (2 dovleci), se scot semințele și se curăță pentru a rămâne pulpa curată. Folosind un cuțit, se taie pulpa de pe coajă. Se spală și se pune la fiert. Se verifică și, când este moale (intră furculița ușor), se scurge apa de pe dovleci și se pasează cu un blender. Se adaugă lapte fierbinte dupa cum se dorește a fi consistența și, la final, se adaugă zahăr vanilat, după preferințe.
REȚETA DE CIORBĂ DE LOBODĂ
Loboda se găsește doar primăvara, așa că îl poți înlocui, la nevoie, cu spanac la borcan, măcriș, etc. Doar gustul va fi diferit.
Se opărește 1 kg de lobodă în apă fiartă, se scoate și se pune la scurs. Într-o oală se pune la călit ceapa, morcovul ras și, odată călite, peste ele se pun 300 ml de apă fierbinte. Când fierbe apa, se adaugă loboda tăiată mare, nu mărunt. După ce fierbe în clocot 5 minute, se adaugă 100 gr. slăninuță de casă, tocată cât mai mărunt (la cuțit). Se ia oala de pe foc și se freacă cu o lingură de lemn compoziția, de pereții oalei, pentru a se uni ingedientele.
Se pune din nou la fiert, se adaugă imediat 2-3 litri de apă. Când sunt fierte bine toate cele, se ia de la fiert, se adaugă lapte cald (aproximativ 200ml) și apoi un ou bătut bine, amestecat cu ciorba din oală. Se adaugă sare după gust.
MEȘTERUL POPULAR LILIANA ARAPU ȘI RĂZBOIUL DE ȚESUT DE PESTE UN SECOL
În balconul de la etajul conacului, doamna Liliana Arapu așteaptă oaspeții care fac turul clădirii, să îi calce pragul, pentru a le povesti despre meșteșugul pe care l-a învățat de la bunica și de la mama și pe care acum, în calitate de profesoară la Școala Populară de Artă din comuna Arcani, îl dă mai departe fetelor și băieților pasionați de arta populară și, în mod special, de țesut. În plus, în satul său natal, Stroiești, meșterul popular a deschis un atelier de creație cu două războaie vechi, dintre care unul are peste 100 de ani, și cu două noi. La ele lucrează, de asemenea, peste 20 de elevi, băieți și fete, pregătiți să învețe ca la carte acest meșteșug.
Liliana Arapu țese covoare oltenești și se mândrește că de la materiale, la culori, totul este natural. ”Când mama și bunica erau fete, își făceau în casă tot ceea ce aveau nevoie,” spune ea. Tot de la mama a preluat și obiceiul de a vopsi firele de lână. Cum face asta? ”Aleg firele la mână și le vopsesc pe toate natural. Culoarea maro o obțin din coajă de nucă, de exemplu, iar galbenul acesta frumos din coajă de piersic. Le fierb pe toate bine, le strecor și cu zeama care rămâne, vopsesc lâna,” explică doamna Liliana.
Cei mai buni clienți ai ei, care vin în atelierul din Stroiești, sunt străinii, mereu încântați de migala cu care lucrează și de frumusețea produselor pe care le face. Acum, din cauza pandemiei, ei nu mai vin în număr așa mare, însă doamna Liliana știe că vor veni vremurile mai bune, din nou. ”Lâna pe care o folosesc o cumpăr de la ciobani și soțul meu e mereu alături de mine să mă ajute la munca mai grea,” explică ea. Soțul, care este prezent, o aprobă.
Următorul brunch marca Gate to Romania va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, în comuna Nicolae Bălceascu, județul Vâlcea. Află mai multe detalii despre ”Ospăț la Vatra cu scornici și chisăliță”.
Fotografiile au fost realizate de Denisa Olaru. Pentru albumul foto complet al evenimentului, apasă aici.
Dacă vrei să trăiești și tu experiența unui astfel de brunch, dă like paginilor de Facebook Asociația My Transylvania și Gate to Romania.
Citește cum a fost la brunch-ul de la Sitaru.
Citește cum a fost brunch-ul de la Govora.
Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
